ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2082/2023

Ședința publică din data de 26 aprilie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal (urmare declinării succesive de la Tribunalul București prin sentința civilă nr. 27 din 06.01.2021, respectiv Tribunalul Bacău prin sentința civilă nr. 286/12.04.2021) sub nr. de dosar x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Institutul Național al Patrimoniului, anularea adresei/deciziei nr. 3215 din 23.07.2020 și anularea studiului istoric și a fișei analitice de inventariere a monumentelor și ansamblurilor istorice din februarie 2020 pentru imobilul din C.A. Rosetti, nr. 1 Roman, județul Neamț, ce au stat la baza propunerii de clasare din 18.10.2019.

De asemenea, a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză.

Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Institutul Național al Patrimoniului a invocat excepția inadmisibilității acțiunii.

Prin sentința nr. 88 din 28 septembrie 2021, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția inadmisibilității acțiunii și, pe cale de consecință, a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Institutul Național al Patrimoniului, ca inadmisibilă.

Împotriva sentinței nr. 88 din 28 septembrie 2021, a formulat recurs reclamantul A., invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

Examinând, cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția tardivității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte o va admite pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă că sentința atacată a fost comunicată reclamantului A. la data de 03.11.2021, iar recursul a fost declarat la data de 23.11.2021, când cererea de recurs a fost transmisă prin email la Curtea de Apel Bacău, deși, conform dispozițiilor citate, termenul în care legea permitea exercitarea căii de atac s-a împlinit la data de 19.11.2021.

Conform dispozițiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Termenul de 15 zile are caracterul unui termen legal, imperativ și absolut, a cărui încălcare atrage sancțiunea decăderii părții din dreptul de a mai exercita calea de atac.

De asemenea, potrivit art. 186 din C. proc. civ.:

"(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.

(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.

(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen."

Se reține, însă, că la dosar nu a fost formulată o cerere de repunere în termen, potrivit dispozițiilor art. 186 C. proc. civ., iar recurentul-reclamant nu a contestat și nici justificat depunerea tardivă a recursului, regularitate procedurii de comunicare a sentinței atacate rezultând cu evidență din actele de procedură efectuate de instanță.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 248 coroborat cu art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția tardivității invocată din oficiu și, pe cale de consecință, va respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 88 din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca fiind tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția tardivității invocată, din oficiu.

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 88 din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 26 aprilie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.