Decizia nr. 1679/2023 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Obiectul litigiului dedus judecății Prin cererea înregistrată la data de 7 decembrie 2022, sub nr. x/2022 pe rolul Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, așa cum a fost îndreptată la data de 12.12.2022, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, anularea parțială a Ordinului directorului general al Agenției Nationale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 599 din 6 iunie 2022 pentru modificarea și completarea Ordinuluinr. 16/2019 privind aprobarea tarifelor pentru serviciile furnizate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și instituțiile sale subordonate, respectiv notele nr. 25, 26, 27 și 28 de la pct. 5 al art. 1 din ordin. Odată cu cererea de chemare în judecată, reclamantul A. a invocat și excepția de neconstitutionalitate a Legii nr. 264/2021 în totalitate și, în special, a art. I pct. 20 din acest act normativ. În motivarea excepției, reclamantul a apreciat că sunt îndeplinite prevederile art. 29 din Legea nr. 47/1992, și anume: excepția este invocată de o parte în cauză, nu a făcut obiectul altei decizii CCR, iar legătura cu cauza este evidentă, rezultând din notele de subsol că noile coduri (a căror anulare a solicitat-o reclamantul) au fost introduse, în baza art. 40 alin. (2) și (3) din Legea nr. 7/1996 așa cum a fost modificat prin Legea nr. 264/2021 art. 1 pct. 20.

Hotărârea primei instanțe Prin sentința nr. 12/2023 pronunțată la 27 ianuarie 2023, Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale a României cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a Legii nr. 264/2021, în general, și a art. I pct. 20 din acest act normativ, în special, cerere formulată de reclamantul A.- P.F.A. și a respins ca neîntemeiată cererea reclamantului formulată în contradictoriu cu pârâtul Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, cerere având ca obiect anularea parțială a Ordinului directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 599 din 6 iunie 2022.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței nr. 12/2023 pronunțată la 27 ianuarie 2023 de Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A., care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței în sensul admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale astfel cum a fost formulată. În susținerea cererii menționează că instanța de fond avea obligația să verifice doar dacă sunt îndeplinite condițiile art. 29 din L47/1992 și nu să vină cu aprecieri suplimentare sau contrare actului normativ. Mai mult, deși ANCPI și instanța fac legătura chiar directă între articolul 40 din Legea nr. 7/1996, atât în sentință, în întâmpinarea pârâtei cât și în referatul de aprobare al Ordinului nr. 599/2022 se susține că excepția nu are legătură directă cu cauza, deși normele contestate din Ordinul de tarife nr. 599/2022 sunt emise în baza articolului 40 alin. (2) 1 și 3 din Legea nr. 7/1996 introduse prin Legea 264/2021. Totodată, arată că adresa nr. x/21.09.2022 stabilește alte norme pentru înregistrarea în planul cadastral a imobilelor înscrise în cărțile funciare deschise conform DL nr. 115/1938 decât alt Ordin de același rang, cu încălcarea normelor de tehnică legislativă privind conflictul legislativ între norme de același rang. Înregistrarea în plan cadastral se face conform art. 79 din Ordinului 700/2014 prin primă înregistrare, nu prin alte servicii care nu există. Susține că prevederile de înscriere în planul cadastral a imobilelor înscrise în cărțile deschise conform DL 115/1938 sunt prevăzute de Ordinul 700/2014 emis în condițiile Legii nr. 7/1996 care este în vigoare. ANCPI a emis adresa nr. x/2022 prin care stabilea alte norme de aplicat, diferite de cele stabilite prin art. 79 al Ordinul 700/2014 repus în vigoare de sentința 113/2016. Apreciază că instanța își întemeiază motivarea pe art. 40 din Legea nr. 7/1996, dar nu face referire la dezbaterea publică din anul 2020, anterioară legii, ce face dovada că legea a fost modificată la propunerea pârâtei. În finalul susținerilor sale menționează că nu înțelege de ce nu au fost aplicate sentințele 109 și 113/2016 ale Curții de Apel Brașov menținute de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Apărări formulate în cauză Intimata-pârâtă a depus întâmpinare și, fără a invoca excepții, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a soluției instanței de fond.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 15 februarie 2023, s-a fixat termen de judecată la data de 23 martie 2023, în ședință publică, cu citarea părților. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând dispoziția atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești (…) privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia". Sesizarea instanței de contencios constituțional se dispune în condițiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: - excepția privește neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe, ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare; - legea, ordonanța sau dispoziția normativă are legătură cu soluționarea cauzei; - excepția a fost ridicată de una din părți, de instanță din oficiu sau de procuror; - dispozițiile criticate ca neconstituționale nu au fost deja declarate ca atare printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. În prezenta cauză, obiectul excepției de neconstituționalitate invocate de recurentul A. îl reprezintă Legea nr. 264/2021, în general, și art. I pct. 20 din acest act normativ, în special. "Legea nr. 264/2021 pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, precum și pentru modificarea art. 121 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 ART. I: Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 20. La articolul 40, alin. (2^1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins: "(2^1) În regiunile de carte funciară care au fost supuse Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiunilor privitoare la cărțile funciare, cu excepția imobilelor care fac obiectul legilor de restituire a proprietăților funciare, înscrierile privitoare la imobile cuprinse în cărțile funciare deschise anterior vor continua să fie făcute în aceste cărți, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, și ale prezentei legi. Pentru aceste imobile, înregistrarea în planul cadastral se va realiza printr-o documentație cadastrală în baza căreia se va atribui număr cadastral. (3) Pentru imobilele prevăzute la alin. (2^1) se vor deschide cărți funciare noi în baza unei documentații cadastrale, cu respectarea prevederilor legale aplicabile actelor, faptelor sau situațiilor juridice ce stau la baza deschiderii acestora, în următoarele cazuri: a) înscrierea unei construcții sau extinderea acesteia dacă a fost edificată pe două sau mai multe imobile, identificate cu număr topografic; b) alipirea sau dezlipirea, efectuată în baza consimțământului proprietarului tabular exprimat în formă autentică; în acest caz, deschiderea noii cărți funciare pentru imobilul rezultat se va realiza fără a fi necesară deschiderea prealabilă a unei cărți funciare pentru imobilul sau imobilele care fac obiectul alipirii sau dezlipirii; c) înscrierea dreptului de proprietate dobândit în temeiul legilor de restituire a proprietăților funciare sau al Hotărârii Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea și evaluarea unor terenuri deținute de societățile comerciale cu capital de stat, cu modificările și completările ulterioare, asupra întregului imobil sau asupra unei părți care se va desprinde din acesta; d) notarea posesiei în situația în care nu s-au efectuat înscrieri în cartea funciară în ultimii 30 de ani anteriori intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare; e) imobilul ce face obiectul actului sau faptului juridic supus înscrierii este format din mai multe imobile sau părți din acestea, identificate cu număr topografic; f) imobilul este situat pe raza unei alte unități administrativ-teritoriale față de cea pe care a fost deschisă cartea funciară." În motivarea cererii de sesizare a Curții Constituționale a României, recurentul a arătat că dispozițiile criticate încalcă prevederile art. 1 alin. (3) privind statul de drept și alin. (5) în componentele sale privind calitatea legii, precum și principiul securității juridice, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și alin. (2), art. 44 privind dreptul de proprietate privată din Constituția României. Date fiind obiectul cauzei anulare act administrativ - Ordin nr. 599/2022 privind aprobarea tarifelor pentru serviciile furnizate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și instituțiile sale subordonate, Înalta Curte constată că în cauză erau îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 264/2021 pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, precum și pentru modificarea art. 121 din Legea fondului funciar nr. 18/1991. Astfel, dispozițiile pretins neconstituționale fac parte dintr-un act normativ în vigoare la momentul invocării excepției și au legătură cu soluționarea cauzei, prin prisma obiectului dedus judecății. Înalta Curte are în vedere că emiterea notelor a căror anulare se solicită din Ordinul ANCPI nr. 599/2022 a avut la bază modificarea art. 40 alin. (2) 1 și 3 din Legea nr. 7/1996, aprobată tocmai prin Legea nr. 264/2021. Urmare acestor modificări pentru imobilele cuprinse în cărțile funciare deschise conform Decretului-Lege nr. 115/1938, înregistrarea în planul cadastral se va realiza printr-o documentație cadastrală, iar prin notele ce fac obiectul acțiunii în anulare sunt explicitate tocmai operațiunile de atribuire a numărului cadastral pentru aceste imobile, operațiuni tarifate conform punctului 5 ordin. De asemenea, excepția a fost invocată de o parte din proces, iar dispozițiile atacate nu au fost anterior declarate neconstituționale prin vreo decizie a Curții Constituționale a României. În ce privește punctul de vedere al instanței asupra excepției de neconstituționalitate invocată, Înalta Curte apreciază că dispozițiile legale sunt constituționale și constată că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 republicată, motivarea punctului de vedere nu este obligatorie, întrucât excepția nu a fost invocată de oficiu. Pentru considerentele expuse, constatând că soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii recurentei de sesizare a Curții Constituționale a României este afectată de nelegalitate, ea fiind pronunțată cu interpretarea și aplicarea eronată a dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte constată incidența cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 Cod procedură, astfel încât, în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. va admite recursul și, admițând cererea recurentului A., va sesiza Curtea Constituțională a României cu excepției de neconstituționalitate a Legii nr. 264/2021, în general, și a art. I pct. 20 din acest act normativ, în special.