ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3075/2022

Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 25.06.2019, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară: - anularea parțială a actului administrativ unilateral cu caracter normativ reprezentat de Ordinul nr. 700/2014 emis de Directorul General al ANCPI privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, cu modificările și completările ulterioare, respectiv a dispozițiilor: a) art. 167 alin. (1) teza a III-a privind mențiunea "Prin excepție, notarea efectuată conform art. 195 alin. (5) din prezentul regulament, se radiază numai în baza acordului instituției care a dispus măsura asigurătorie". b) art. 195 alin. (5), care stabilesc că "Măsura asiguratorie dispusă în condițiile art. 249 din C. proc. pen. se va nota în cartea funciară în baza actului prin care aceasta a fost dispusă, respectiv ordonanța emisă de procuror, hotărârea instanței de judecată sau certificat de grefă care cuprinde soluția pronunțată. Radierea se efectuează în baza ordonanței emise de procuror sau a hotărârii judecătorești care dispune ridicarea măsurii asigurătorii". - obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, constând în taxa judiciară de timbru și onorariu de avocat.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 1016 din 19 decembrie 2019 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, ca nefondată.

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre o nouă judecată, în vederea admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.

Apărările formulate de intimată Intimata-pârâtă Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară a depus întâmpinare, în cuprinsul căreia a invocat excepția rămânerii fără obiect a recursului promovat de reclamant față de împrejurarea că după pronunțarea sentinței recurate, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1055, a fost publicat Ordinul nr. 3442/2019, privind modificarea și completarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, textele articolelor 167 alin. (1) și 195 alin. (5) fiind modificate în sensul celor solicitate de recurentul-reclamant prin acțiunea formulată. Recurentul-reclamant A. a depus note scrise, răspunzând excepției invocate și apreciind că judecata prezentei căi de atac a rămas fără obiect.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea căii de atac declarate în cauză, invocată din oficiu, Înalta Curte constată caracterul întemeiat al acesteia, pentru considerentele ce se vor expune în continuare. Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac. Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac. Înalta Curte va avea în vedere și prevederile art. 29 C. proc. civ., potrivit cărora acțiunea civilă este reprezentată de ansamblul mijloacelor procesuale prin care se asigură protecția judiciară a drepturilor și intereselor civile legal ocrotite, ceea ce, în materia contenciosului administrativ, presupune dovedirea existenței actuale a unui drept sau interes legitim încălcat printr-un act administrativ emis de o autoritate publică sau prin refuzul emiterii unui astfel de act. Întrucât cauza de față are drept obiect anularea parțială a Ordinului nr. 700/2014 emis de Directorul General al ANCPI privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, respectiv a dispozițiilor art. 167 alin. (1) teza a III-a și art. 195 alin. (5), la stabilirea interesului procesual în susținerea recursului trebuie avute în vedere și modificările survenite ulterior pronunțării hotărârii atacate. Astfel, Înalta Curte reține că, pe parcursul soluționării cauzei, ulterior înregistrării recursului declarat de reclamantul A. împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond, potrivit susținerilor intimatei-pârâte Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară confirmate în mod expres și de către recurent, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1055, a fost publicat Ordinul nr. 3442/2019, privind modificarea și completarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, textele articolelor 167 alin. (1) și 195 alin. (5) fiind modificate în sensul celor solicitate de recurentul-reclamant prin acțiunea formulată. În raport de această împrejurare, Înalta Curte reține că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual în susținerea recursului, întrucât interesul de a acționa al reclamantului nu mai este actual, potrivit art. 33 C. proc. civ. Se constată astfel că nu este îndeplinită condiția de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din același cod, ceea ce face de prisos analizarea în concret a criticilor din recurs. Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes în susținerea recursului invocată din oficiu și va respinge recursul ca fiind lipsit de interes.