ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1499/2024
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1499/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 14 martie 2024
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 8 septembrie 2023, sub nr. x/2022, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Autoritatea Electorală Permanentă și Președintele Autorității Electorale Permanente a solicitat obligarea pârâților să soluționeze cererea din data de 30.07.2023, iar în subsidiar a solicitat sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a art. 18 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale și a Legii nr. 334/2006 în ansamblul său cu privire la cuantumul subvenției primite de partidele politice de la bugetul de stat, precum și obligarea pârâților la plata sumei de 7.822,84 RON cu titlu de daune materiale și la plata sumei de 3.000 RON reprezentând daune morale.
Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 1916 din 13 decembrie 2023, Curtea de Apel București:
- a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 18 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 și a Legii nr. 334/2006 în ansamblu cu privire la cuantumul subvenției primite de partidele politice de la bugetul de stat.
- a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Președintele Autorității Electorale Permanente.
- a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Autoritatea Electorală Permanentă și Președintele Autorității Electorale Permanente, ca neîntemeiată.
Cererea de recurs
Împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale din cuprinsul sentinței civile nr. 1916 din 13 decembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A., solicitând casarea hotărârii atacate și admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale.
Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinări, intimații-pârâți Autoritatea Electorală Permanentă și Președintele Autorității Electorale Permanente - B., numit prin Hotărârea Parlamentului României nr. 7/28.03.2023, au solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Examinând excepția nulității recursului pentru nemotivare în termen, invocată din oficiu, asupra căreia trebuie să se pronunțe cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Argumente de fapt și de drept relevante
Potrivit art. art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, "Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare …"
Aceste dispoziții speciale, care reglementează numai durata termenului special de recurs, derogatoriu de la termenul general, se completează cu prevederile C. proc. civ., în ceea ce privește motivele de nelegalitate ce pot fi invocate, condițiile de formă ale recursului sau termenul de motivare a recursului.
Astfel, potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:
"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: (...) d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".
Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:
"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.", iar art. 470 alin. (5) din același cod arată că:
"În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii."
De asemenea, conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:
"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)."
Sentința recurată a fost pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 13 decembrie 2023, de la acest moment începând să curgă termenul de declarare a recursului, de 48 de ore, stabilit de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.
Analizând recursul declarat de recurenta-reclamantă A., Înalta Curte constată că acesta a fost formulat în termen, fiind înregistrat la Curtea de Apel București, la data de 14 decembrie 2023.
În ceea ce privește motivarea căii de atac, Înalta Curte constată că prin cererea de recurs, recurenta-reclamantă a menționat că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat după comunicarea sentinței recurate, demers procedural permis de prevederile art. 487 alin. (1) raportat la art. 470 alin. (5) C. proc. civ., recurenta-reclamantă beneficiind de un termen de 48 de ore, calculat de la data comunicării sentinței civile nr. 1916/2023, pentru a formula și depune motivele recursului.
Din examinarea înscrisurilor din dosarul de recurs, se constată că motivele de recurs au fost depuse la data de 29 ianuarie 2024, deși sentința recurată a fost comunicată acesteia la data de 23 ianuarie 2024 și, față de prevederile art. 487 alin. (1) raportat la art. 470 alin. (5) C. proc. civ. cu trimitere la art. 29 alin. (5) Legea nr. 47/1992, potrivit cărora ultima zi în care legea procedurală permitea motivarea recursului, în cauză, a fost 26 ianuarie 2024 0:00, termen calculat conform dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.
Conform dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".
Prin urmare, având în vedere că termenul de motivare a recursului s-a împlinit la data de 26 ianuarie 2024 0:00, iar recurenta-reclamantă a depus motivele pe care se întemeiază calea de atac declarată, la data de 29 ianuarie 2024, Înalta Curte constată că recursul nu este motivat cu respectarea termenului legal, urmând a aplica sancțiunea nulității prevăzută de art. 489 alin. (1) C. proc. civ.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, reținând că excepția nulității recursului pentru nemotivare în termen, invocată din oficiu, este întemeiată, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., va constata nul recursul declarat de reclamanta A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 1916 din 13 decembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2023, în ceea ce privește soluția data cererii de sesizare a Curții Constituționale.
Definitivă.
Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Pronunțată astăzi, 14 martie 2024.