ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1464/2024

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 21.03.2023, reclamanta Universitatea din București a formulat cerere de completare a sentinței civile nr. 467/03.12.2020, pronunțată de Curtea de Apel, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 1008 din 15 iunie 2023, a admis excepția tardivității cererii, invocată din oficiu și a respins cererea de completare formulată de reclamanta Universitatea din București, în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educației Naționale, ca tardiv formulată.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond reclamanta Universitatea din București a declarat recurs. În motivare a arătat că prin hotărârea recurată instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității (art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.) și cuprinde numai motive străine de natura cauzei (art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.). Instanța a reținut în considerentele sentinței recurate că "sentința civilă nr. 467/03.12.2020, pronunțată de Curtea de Apel, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost comunicată reclamantei la data de 03.03.2024, conform procesului-verbal de înmânare aflat la fila x vol. III. Prin urmare, ultima zi de formulare a cererii de completare a fost la data de 20.03.2023, astfel încât cererea de completare transmisă, prin email, la data de 21.03.2023 s-a realizat cu depășirea termenului legal de 15 zile. Din cuprinsul acestor considerente se disting motivele pentru care instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. Conform art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, in afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate". În conformitate cu art. 184 alin. (1) din C. proc. civ., "Termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel". În opinia recurentei, instanța de fond a încălcat aceste reguli de procedură și a constatat în mod greșit că cererea de completare depusă prin e-mail, la data de 21.03.2023 s-a realizat cu depășirea termenului legal de 15 zile, prevăzut de art. 444 alin. (1) Cod procedură civilă. Astfel, instanța a constatat în mod eronat faptul că sentința civilă nr. 467/03.12.2020, pronunțată de către Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a fost comunicată la data de 03.03.2024. Conform ștampilei oficiului poștal de pe plicul în care a sosit hotărârea mai sus menționată data de comunicare este 06.03.2023, dată la care sentința civilă a și fost înregistrată la instituție. Deși data de comunicare a fost 06.03.2023, pe dovada de comunicare returnată la instanță și existentă la dosarul cauzei a fost înscrisă, în mod greșit, data de 03.03.2024, Cu toate acestea, fără să constate existența unei erorii, în special ca urmare a indicării greșite a anului, și fără să mai solicite lămuriri de la Poșta Română sau de la reclamantă, instanța a admis excepția tardivității cererii de completare formulată de Universitatea din București, pe care a invocat-o din oficiu. Se poate cu ușurință observa că data (03.03.2024), în funcție de care instanța a calculat, în mod greșit termenul de 15 zile stabilit de dispozițiile art. 444 alin. (1) C. proc. civ., indicată pe procesul-verbal de înmânare și consemnată ca atare în sentința recurată nu este corectă. Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., trebuie observat că acest text de lege prevede că poate fi casată o hotărâre numai pentru motive de nelegalitate, atunci când aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, motiv de recurs incident cauzei. În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, Înalta Curte reține următoarele: În ceea ce privește motivul de casare prevăzut art. 488 alin. (1). 6 C. proc. civ., acesta nu poate fi primit, în condițiile în care, recurenta nu a expus critici concrete ale hotărârii, ci s-a rezumat la a reda textul legal care conține cazul de casare în discuție. Or, recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textului articolului 488 C. proc. civ., condiția legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greșelilor anume imputate, o minimă expunere a criticii în fapt și în drept, arătarea probelor pe care se bazează Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1). 5 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta este fondat pentru următoarele considerente: Potrivit art. 488. - "(1) Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: (...) 5. când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității". Din actele și lucrările dosarului rezultă că prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat anularea Deciziei nr. x/13.10.2017 și a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/08.08.2017 și obligarea pârâtului la validarea sumei de 587.031,20 RON. Prin sentința civilă nr. 467/03.12.2020, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea modificată, formulată de reclamanta Universitatea din București, în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar Pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educației Naționale, având ca obiect "anulare act administrativ - DEC. NR. x/13.10.2017" și a anulat în parte Decizia nr. x/13.10.2017 și procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență, având nr. x/08.08.2017, ambele emise de OI POCU-MEN. La data de 21 martie 2023 reclamanta a formulat cerere de completare a sentinței mai sus menționate. Prin sentința nr. 1008 din 15 iunie 2023 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de completare a sentinței civile nr. 467/03.12.2020, ca tardiv formulată. Înalta Curte reține că potrivit art. 444 alin. (1) C. proc. civ.: "Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare. În cazul hotărârilor definitive pronunțate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare". De asemenea, conform art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atactă cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare,,. Se observă că, pentru a pronunța hotărârea recurată, prima instanță a avut în vedere că sentința civilă nr. 467/03.12.2020 a fost comunicată reclamantei la data de 03.03.2024, conform procesului-verbal de înmânare, aflat la fila x, astfel încât prin raportare la art. 444 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cererea a fost formulată cu depășirea termenului legal. Contrar celor reținute de prima instanță, Înalta Curte reține, pe baza adresei nr. x/31.07.2023 emisă de Compania Națională Poșța Română S.A-Oficiul Poștal 35 că actul procedural al comunicării hotărârii judecătorești în legătură cu care s-a formulat cererea de completare a fost realizat, în realitate, la data de 06.03.2023, menționarea datei de 03.03.2023 în cuprinsul procesului-verbal fiind astfel rezultatul unei simple erori materiale. În aceste condiții, luând în calcul că termenul stabilit prin textele legale reținute de prima instanță se calculează potrivit dispozițiilor procedurale cuprinse în art. 181 alin. (1) din C. proc. civ., va constata că ultima zi de formulare a cererii de completare a fost 22.03.2023. Prin urmare, cererea de completare transmisă, prin email, la data de 21.03.2023 s-a realizat cu respectarea termenului legal de 15 zile. Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile formulate de recurentă sunt întemeiate, instanța de fond pronunțând o hotărâre cu greșita aplicare a prevederilor art. 444 alin. (1) C. proc. civ. În aceste condiții, constatând și că, prin admiterea excepției de tardivitate, prima instanță nu a intrat în cercetarea fondului cererii de completare, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre o nouă judecată aceleiași instanțe.