ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1180/2023

Ședința publică din data de 2 martie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 27 iunie 2022, sub nr. x/2022, reclamantele A., B., C., D. - judecători în cadrul Tribunalului București, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel București, Tribunalul București, E. și F., au solicitat să se dispună obligarea pârâților la:

- Modificarea Ordinului nr. 401C/07.02.2022, emis de Ministrul Justiției în ceea ce privește cuantumul sporului pentru condiții de muncă grele, vătămătoare și periculoase și al sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și pentru păstrarea confidențialității, în sensul recalculării sumelor menționate în cuprinsul acestuia cu luarea în considerare a ultimului ordin emis cu privire subsemnatele, respectiv a Ordinului nr. 4158/C/11.08.2021 cu privire la A., C. și D. și a Ordinului nr. 5909/C/14.12.2021 privind rectificarea și completarea ordinului nr. 4645/C/22.09.2021 cu privire la B..

- Modificarea Ordinului nr. 2218/C/18.05.2022, emis odată cu promovarea examenului pe Ioc în gradul de curte de apel cu privire la D., în ceea ce privește cuantumul sporului pentru condiții de muncă grele, vătămătoare și periculoase, respectiv sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și pentru păstrarea confidențialității, în sensul recalculării sumelor menționate în cuprinsul acestuia cu luarea în considerare a a sentinței civile nr. 113/F-CONT/01.10.2020, pronunțată de Curtea de Apel Pitești definitivă prin decizia civilă nr. 3021/20.05.2021 si ordinului emis cu privire la subsemnata, respectiv a Ordinului nr. 4158/C/11.08.2021.

- Plata de daune interese în cuantum de 20.000 RON pentru fiecare dintre reclamante, reprezentând prejudiciul suferit ca urmare a faptului că Ministerul Justiției împreună cu pârâții E. și F., cu vădită rea-credință, au ignorat Ordinul Ministerului Justiției nr. 4158/C/11.08.2021 și Ordinul nr. 5909/C/14.12.2021 privind rectificarea și completarea Ordinului nr. 4645/C/22.09.2021 cu privire la B., prin care s-a pus în executare sentința civilă nr. H3/F-cont/OJ. 10.2020, pronunțata de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, definitivă prin decizia civilă nr. 3021/20.05.2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a prevăzut o valoare de referință sectorială de 484,18 RON la care se adaugă majorarea de 25% prevăzută de art. III din O.U.G. nr. 220/2016 la emiterea noului ordin contestat prin prezenta.

- Asigurarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale.

- Plata diferențelor dintre drepturile salariale pe care ar fi trebuit să le încaseze reclamanta D. cu respectarea prevederilor din Ordinul nr. 4158/C/11.08.2021 și a sentinței civile nr. 113/F-cont/01.10.2020, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, definitivă prin decizia civilă nr. 3021/20.05.2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a prevăzut o valoare de referință sectorială de 484,18 RON, la care se adaugă majorarea de 25% prevăzută de art. III din O.U.G. nr. 220/2016.

2.1. Prin sentința civilă nr. 119 din 22 septembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței teritoriale și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Pitești a reținut că un astfel de litigiu, având ca obiect modificarea unui ordin de salarizare, întrucât se poartă între reclamante - judecători și ordonatorul de credite care are atribuții în stabilirea drepturilor lor salariale - Ministerul Justiției, intră sub incidența normei de competență înscrise la art. 7 din Cap. VIII - Anexa nr. V a Legii-cadru nr. 153/2017.

Această normă de competență este una specială, de ordine publică, reglementând competența materială și competența teritorială exclusivă de soluționare a cauzelor având ca obiect modul de stabilire a drepturilor salariale pentru personalul din justiție în favoarea secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

În opinia Curții de Apel Pitești, reclamantele nu pot deroga de la această normă uzând de prevederile art. 127 alin. (2)

1

raportat la alin. (1) sau la alin. (2) C. proc. civ., câtă vreme față de Curtea de Apel București nu este formulat un capăt de cerere principal, fiind introdusă în cauză, în calitate de pârât, doar pentru a se atrage aplicarea normelor de procedură evocate.

2.2 Prin sentința nr. 2289 din 8 decembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței teritoriale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în vederea soluționării conflictului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel București a reținut că față de dispozițiile art. 248 C. proc. civ., la momentul soluționării excepției de necompetență teritorială, Curtea de Apel Pitești nu tranșase deținerea sau nu de către pârâta Curtea de Apel București a calității procesuale pasive în proces, fiind deci învestită cu o cerere de chemare în judecată formulată de reclamante și împotriva pârâtei respective, față de care se solicitase de altfel prin acțiune obligarea la pretenții punctuale.

Curtea de apel a constatat că reclamantele funcționează ca judecătoare la o instanță din circumscripția Curții de Apel București, astfel că din această perspectiva chemarea în judecată a instanței respective în legătură cu drepturile salariale litigioase nu apare prima facie a fi fost în scop de fraudare a competenței instituite de art. 7 din Cap. VIII al Anexei V a Legii-cadru nr. 153/2017.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), (13)4 și 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.

Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea prin care reclamantele A., B., C., D. - judecători în cadrul Tribunalului București, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel București, Tribunalul București, E. și F., au solicitat să se dispună modificarea unor ordine emise de Ministerul Justiției prin care s-au stabilit drepturile lor salariale, în sensul recalculării sumelor menționate în cuprinsul acestora.

Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 7 din Cap. VIII, Anexa nr. 5 din Legea nr. 153/2017 "(1) prin derogare de la art. 37 din lege, personalul salarizat potrivit prezentului capitol, nemulțumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, poate face contestație, în termen de 20 de zile calendaristice de la data comunicării actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la organele de conducere ale Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecției Judiciare, Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, la colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori la colegiile de conducere ale curților de apel sau parchetelor de pe lângă acestea sau la organele de conducere ale celorlalte instituții din sistem care au stabilit drepturile salariale, după caz. Contestațiile se soluționează în termen de cel mult 30 de zile calendaristice.(2) Împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

Se constată că în cauză sunt aplicabile prevederile citate, întrucât prin demersul judiciar inițiat de reclamante se solicită modificarea unor ordine emise de organele prevăzute la alin. (1) al articolului 7 din Anexa V a Legii nr. 153/2017, celelalte capete de cerere aflându-se într-un raport de accesorialitate cu primele, astfel că vor urma regimul prevăzut de art. 123 C. proc. civ. ce atrage competența exclusivă de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență privește competența teritorială de soluționare a cauzei din perspectiva aplicării normei de competență prevăzute de art. 127 C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 127 alin. (2) și alin. (2

1

) din C. proc. civ.:

"(2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.

(2^1) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz."

Înalta Curte constată că deși reclamantele au chemat în judecată și pe Curtea de Apel București, în calitate de pârâtă, totuși dispozițiile art. 127 alin. (2) și alin. (2

1

) din C. proc. civ. nu sunt incidente în speță, având în vedere că reclamantele au calitatea de judecător la Tribunalul București, iar față de pârâta Curtea de Apel București nu este formulat un capăt de cerere principal, fiind introdusă în cauză, în calitate de pârât, doar pentru a se atrage aplicarea normelor de procedură evocate.

Așa fiind, în acord cu opinia Curții de Apel Pitești, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze prezenta cauză, în fond, este Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții: A., B., C., D. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel București, Tribunalul București, E.-secretar de stat, F.-secretar de stat în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 2 martie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.