ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1160/2023
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1160/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 2 martie 2023
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța la data de 29.03.2021 sub nr. x/2021 și precizată în scris și oral în ședința publică din data de 19.04.2021, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne, B., C., Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Unitatea Militară 0434 Constanța (I.S.U.J. Constanța) a solicitat să se dispună:
- suspendarea și anularea Ordinului MAI nr. 135/2019, parțial, numai în ceea ce privește art. 32
8
alin. (1) lit. a);
- anularea Ordinului MAI nr. II/1786/04.12.2020 prin care s-a sistat sporul pentru lucrări de excepție în cuantum de 30%;
- anularea Deciziei nr. 1389/IG/16.10.2020 emisă de IGSU, prin care s-a aplicat sancțiunea avertisment;
- anularea și suspendarea Ordinului nr. 308/21/12.02.2021 emis de I.S.U.J. Constanța
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința nr. 142 din 5 iulie 2021, Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:
- a admis excepția inadmisibilității cererii de anulare a Deciziei nr. ll39/IG/16.10.2020 emisă de Inspectorul General al IGSU și respinge această cerere, ca inadmisibilă;
- a respins excepția inadmisibilității celorlalte cereri formulate de reclamantul A.;
- a respins, ca nefondate, cererile de anulare a prevederilor art. 32
8
alin. (1) lit. a) din Ordinul MAI nr. 135/2019, a Deciziei nr. II/1786/04.12.2020 emisă de MAI și a Ordinului nr. 308/21/I - CT/12.02.2021 emisă de Inspectorul Șef al ISU Dobrogea al Județului Constanța, precum și cererile de obligare a pârâților la plata despăgubirilor materiale și morale, astfel cum au fost precizate;
- a dispus obligarea reclamantului către pârâtul IGSU la plata cheltuielilor de judecată constând în cheltuielile de transport în sumă de 285,33 RON.
Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinței nr. 142 din 5 iulie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A., invocând, în drept, dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și pct. 8 din C. proc. civ.
Apărările formulate în cauză
Intimații-pârâți Inspectoratul de Stat pentru Situații de Urgență Dobrogea al Județului Constanța și Inspectoratul pentru Situații de Urgență au depus întâmpinare prin care au invocat excepția nulității recursului pentru lipsa semnăturii, excepția inadmisibilității recursului și excepția tardivității recursului.
Intimatul-pârât Ministerul Afacerilor Interne a depus întâmpinare prin care a invocat excepția netimbrării recursului, excepția nulității recursului și excepția lipsei de inteeres a recursului.
II. Soluția instanței de recurs
Examinând, cu prioritate, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția nulității recursului, pentru lipsa semnăturii, invocată de intimații Inspectoratul de Stat pentru Situații de Urgență Dobrogea al Județului Constanța și Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Înalta Curte constată că această excepție este întemeiată, chestiunea derivând din nesemnarea cererii făcând de prisos analiza celorlalte excepții invocate.
Potrivit art. 486 alin. (1) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: (…) e) semnătura părții sau a mandatarului părții în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic. Conform alin. (3) al aceluiași articol, mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. De asemenea, potrivit prevederilor art. 148 C. proc. civ., orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să cuprindă, printre alte mențiuni esențiale, "și semnătura˝ iar potrivit art. 196 alin. (2) din același cod, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății (…).
Totodată, art. 268 din C. proc. civ., având denumirea marginală "Rolul semnăturii", dispune:
"(1) Semnătura unui înscris face deplină credință, până la proba contrară, despre existența consimțământului părții care l-a semnat cu privire la conținutul acestuia(...). (2) Când semnătura este electronică, aceasta nu este valabilă decât dacă este reprodusă în condițiile prevăzute de lege."
Prin urmare, întrucât semnătura are rolul de a atesta voința părții cu privire la conținutul înscrisului pe care l-a semnat, ea trebuie să fie aplicată pe toate actele înregistrate la dosarul instanței de judecată.
Analizând lucrările dosarului, Înalta Curte constată că deși în cuprinsul întămpinărilor formulate de intimații Inspectoratul de Stat pentru Situații de Urgență Dobrogea al Județului Constanța și Inspectoratul pentru Situații de Urgență și comunicate recurentului, s-a invocat excepția nulității recursului pentru lipsa semnăturii, iar prin citația comunicată prin intermediul poștei electronice la data de 20.02.2023(în acest sens dovada de comunicare aflată la dosar), s-a pus în vedere recurentului să depună la dosarul cauzei un exemplar semnat al recursului declarat în cauză sau să semneze cererea de recurs deja depusă, totuși memoriul de recurs nu conține și semnătura acestuia.
Întrucât până la termenul de judecată acordat în cauză, recurentul-reclamant nu a îndeplinit obligația stabilită în sarcina sa, nu a comunicat instanței un exemplar original al recursului și nici nu a procedat la semnarea exemplarului aflat la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că nu sunt întrunite condițiile de formă ale recursului, prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. e), art. 148 și art. 196 din C. proc. civ., recursul necuprinzând semnătura părții, care trebuie aplicată pe actele procesuale depuse la instanțele de judecată.
Pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului declarat de reclamant A., ca nesemnat.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite excepția nulității recursului, invocată de intimații Inspectoratul de Stat pentru Situații de Urgență Dobrogea al Județului Constanța și Inspectoratul pentru Situații de Urgență și va constata nul recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 142/2021 din 5 iulie 2021 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția nulității recursului, invocată de intimații Inspectoratul de Stat pentru Situații de Urgență Dobrogea al Județului Constanța și Inspectoratul pentru Situații de Urgență.
Constată nul recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 142/2021 din 5 iulie 2021 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 2 martie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.