ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 04 iunie 2024

Deliberând asupra conflictului de competență de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 2142 din data de 19.09.2023 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în baza art. 47 alin. (3) din C. proc. pen. raportat la art. 41 alin. (1) lit. a) și alin. (2), (3), (5) din C. proc. pen., cu aplicarea art. 346 alin. (6) din C. proc. pen. s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 București, invocată din oficiu, iar în baza art. 50 din C. proc. pen. s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul A. în favoarea Judecătoriei Oradea.

Pentru a se pronunța în acest sens, s-a reținut că prin săvârșirea faptei în varianta descrisă de procuror, urmarea imediată a infracțiunii de înșelăciune, respectiv paguba creată persoanelor vătămate de către inculpat, s-a produs în patrimoniul societăților B. cu sediul în jud. Bacău și a C. S.R.L. cu sediul în jud. Vrancea precum și în patrimoniul persoanei fizice D. (fiind depusă suma de bani la o agenție bancară din Oradea), locuri apreciate de judecător ca fiind cele ale comiterii infracțiunii în sensul dispozițiilor procesual penale.

S-a mai arătat că inducerea în eroare (activitatea infracțională) se presupune că s-a realizat prin intermediul telefonului, astfel că tot la domiciliile/sediile persoanelor vătămate au fost induse în eroare, acolo fiind percepută presupusa ofertă de cumpărare, ci nu la sediul societății în numele căreia acționa inculpatul, în judecată fiind trimis doar inculpatul persoană fizică, nu și societatea în numele căreia acționa inculpatul.

Judecătorul de cameră preliminară a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii în formă consumată, ce presupune în mod necesar cauzarea unei pagube materiale, astfel că consumarea infracțiunii are loc în momentul în care s-a produs urmarea imediată, respectiv paguba efectivă, în patrimoniul celui înșelat (persoană publică sau privată).

Având în vedere că în prezenta cauză infracțiunea în formă continuată a fost săvârșită în circumscripția mai multor instanțe (Bacău, Focșani, Oradea), s-a apreciat că oricare dintre acestea este competentă să o judece, astfel că s-a trimis cauza instanței care ar fi fost competentă să judece primul act material, respectiv Judecătoria Oradea.

Prin încheierea penală nr. 602/CP din data de 19.03.2024 pronunțată de Judecătoria Oradea s-a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței.

În baza art. 50 din C. proc. pen., s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul A., trimis în judecată sub aspectul comiterii infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

S-a constatat existența conflictului negativ de competență și s-a trimis cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a se pronunța în acest sens, s-a arătat că în cauză prin rechizitoriul emis la data de 26.05.2023 în dosarul nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București, s-a reținut în sarcina inculpatului A. faptul că în calitate de administrator al E. S.R.L. și unic împuternicit pe conturile acestei societăți, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a indus în eroare prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase persoanele vătămate D., B. S.R.L. și C. S.R.L., în scopul de a obține pentru sine foloase materiale injuste și pentru a pricinui o pagubă victimelor, prin întreaga activitate infracțională fiind cauzat un prejudiciu cert persoanelor vătămate în cuantum de 271.689 RON.

Judecătorul de cameră preliminară a reținut că potrivit actului de acuzare, inculpatul ar fi procedat la săvârșirea presupusei infracțiuni de înșelăciune în formă continuată reținută în sarcina acestuia în calitatea sa de administrator și prin intermediul E. S.R.L., societate care are sediul în București, astfel că locul unde s-ar fi desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte este pe raza municipiului București.

S-a apreciat ca fiind lipsit de relevață locul în care își au domiciliile sau sediile persoanele vătămate sau locul consumării infracțiunii ce face obiectul prezentei cauze, întrucât, cel puțin în parte, activitatea infracțională a fost săvârșită pe raza municipiului București.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 5 București, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., când două sau mai multe instanțe se recunosc competente a judeca aceeași cauză ori își declină competența reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competență se soluționează de instanța ierarhic superioară.

Potrivit art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., instanța ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanța care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanța care și-a declinat cea din urmă competența.

Prioritar, Înalta Curte menționează că obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competență îl reprezintă trimiterea în judecată a inculpatului A. prin rechizitoriul nr. x/2018 din data de 30.05.2023 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București, sub aspectul comiterii infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (trei acte materiale).

În cauză, se constată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București s-a reținut că, la data de 26.09.2017, persoana vătămată D. a găsit pe site-ul www.x.ro un anunț privind vânzarea unei prese peleți, vândută de societatea E. S.R.L., al cărui administrator și împuternicit unic pe conturi era inculpatul A. și, fiind interesat de achiziționarea acelei prese de peleți, a apelat numărul respectiv, ocazie cu care inculpatul i-a cerut să efectueze prin virament bancar o plată în avans, de cel puțin 30% din prețul presei de peleți, respectiv suma de 2.200 RON. Persoanei vătămate i s-a cerut o adresă de expediere a contractului de vânzare-cumpărare, acest lucru fiind făcut prin mesaje pe site-ul www.x.ro, pentru ca mai apoi să primească la domiciliu contractul de vânzare-cumpărare nr. x/26.09.2017 în două exemplare, precum și o factură proforma, în valoare de 7.130 RON, iar după ce a efectuat plata în contul menționat în contract și controlat în totalitate de inculpatul A. și a semnat contractul, a expediat un exemplar și o copie a dovezii de plată la adresa din București, adresă ce era menționată pe contract ca fiind sediul societății. După expirarea termenului de livrare a produsului, persoana vătămată a discutat cu inculpatul telefonic, acesta asigurându-1 că va primi produsul, pentru ca în luna noiembrie 2017, inculpatul să nu mai răspundă la demersurile făcute de persoana vătămată D..

La data de 06.11.2018, persoana vătămată B., reprezentantă de către F. în calitate de administrator, a fost indusă în eroare de inculpatul A., cu ocazia executării contractului nr. x din data de 08.12.2017, având ca obiect achiziționarea unei linii peleți/brichete la prețul de 120.310 RON, în sensul că în urma discuțiilor purtate vânzătorul a emis factura proforma, iar cumpărătorul a depus suma de 96.248 RON în contul aparținând E. S.R.L. și controlat de către inculpat, pentru ca după efectuarea primei plăți inculpatul să livreze un utilaj neconform, oferind garanții verbale că în perioada următoare va livra restul utilajelor, dar că are nevoie de o a doua tranșă din valoarea contractului (40%) pentru a plăti furnizorii. După virarea și celei de-a doua tranșe inculpatul nu a mai răspuns la e-mail, iar toate demersurile persoanei vătămate au rămas fără finalitate.

De asemenea, la data de 19.12.2018 persoana vătămată C. S.R.L. a fost indusă în eroare de inculpatul A., în calitate de reprezentat al societății E. S.R.L., respectiv, fiind declarată eligibilă în cadrul Programului pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii, a demarat implementarea planului de afaceri acceptat la finanțare și a găsit pe internet anunțuri postate pe mai multe site-uri de către E. S.R.L. privind furnizarea unor echipamente pentru care a primit finanțare. A luat legătura cu A. și prin contractul de vânzare-cumpărare nr. x/2018 acesta s-a obligat să livreze o linie pentru fabricarea brichetelor și peleților din rumeguș și paie, inculpatul emițându-i o factură proformă și persoana vătămată achitând integral contravaloarea contractului. Inculpatul nu a respectat termenul de livrare și fiind notificat a trimis două utilaje neconforme, altele decât cele care fac obiectul contractului de vânzare-cumpărare, iar la momentul când i s-a adus la cunoștință că acestea nu corespund a promis că va lua măsuri pentru remedierea acestei erori, pentru ca, în contextul remiterii utilajelor, persoana vătămată să constate că au fost returnate cu mențiunea destinatar necunoscut.

Se constată așadar că activitatea infracțională reținută în sarcina inculpatului s-a desfășurat prin intermediul anunțurilor publicate pe diverse site-uri de vânzări, urmate de încheierea unor contracte la sediul societății comerciale prin intermediul căreia inculpatul inducea în eroare persoanele vătămate, contracte care mai apoi, după semnare, erau remise inculpatului împreună cu dovada plății avansului.

Potrivit art. 35 alin. (1) din C. proc. pen. " Judecătoria judecă în primă instanță toate infracțiunile, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe."

De asemenea, conform art. 41 alin. (1) din C. proc. pen. "Competența după teritoriu este determinată, în ordine, de:

a) locul săvârșirii infracțiunii;

b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;

c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta;

d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate."

Înalta Curte reține că ordinea instituită de art. 41 alin. (1) din C. proc. pen. este obligatorie pentru instanțele de judecată și pentru stabilirea instanței competente a soluționa cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 aceste criterii trebuie analizate pe rând, cu respectarea acestei ordini.

Astfel, Înalta Curte constată că ceea ce i se impută inculpatului A. este faptul că acesta, în calitate de administrator al E. S.R.L., în baza aceleiași rezoluții infracționale, a indus în eroare prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase pe persoanele vătămate D., B. S.R.L. - D și C. S.R.L., în scopul de a obține pentru sine foloase materiale injuste, pricinuind o pagubă persoanelor vătămate prin activitatea infracțională, respectiv un prejudiciu în cuantum de 271.689 RON.

Se observă că presupusa infracțiune de înșelăciune în formă continuată pentru care inculpatul A. a fost trimis în judecată a fost săvârșită de acesta în calitatea sa de administrator al societății comerciale E. S.R.L. și prin intermediul acestei societăți, care are sediul în București.

Prin urmare, pe baze celor expuse mai sus, se constată că, în raport de prevederile art. 41 alin. (1) lit. a) cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. proc. pen., locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională este pe raza municipiului București.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte constată că competența instanței de a soluționa cauza privind pe inculpatul A., trimis în judecată prin rechizitoriul nr. x/2018 din data de 30.05.2023 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București, aparține, în această situație, judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 5 București conform art. 35 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 41 din C. proc. pen.

Pentru aceste considerentele, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul A. în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 360 RON, pentru inculpatul A., va rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul A. în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul A., în cuantum de 360 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04 iunie 2024.