ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 9 mai 2024
Deliberând asupra conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Tulcea și Judecătoria Oltenița, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea, la data de 13.03.2024 sub nr. x/2024, petentul A. a solicitat reanalizarea situației sale juridice, în sensul că trebuia să fie pus în libertate la data de 01.03.2024, ca urmare a deciziei Curții de Apel Constanța prin care i s-a anulat unul dintre mandate, ca urmare a intervenirii prescripției.
La solicitarea instanței, s-au atașat la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: mandatul de executare nr. 241/17.10.2023 a Judecătoriei Oltenița și cazierul judiciar al petentului.
Prin sentința penală nr. 598/2024 din 03.04.2024, pronunțată în dosarul nr. x/2024, Judecătoria Tulcea, secția penală a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și, în baza art. 50 C. proc. pen., raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a contestației la executare formulată de petentul A. în favoarea Judecătoriei Oltenția.
Judecătoria Tulcea a reținut că înlăturarea pedepsei de 1 an și 9 luni închisoare aplicată contestatorului de Judecătoria Constanța pentru săvârșirea infracțiunii de încăierare, prevăzută de art. 198 alin. (1) C. pen. (sentința penală nr. 1520/20.11.2019, dosar nr. x/2017), ca urmare a admiterii contestației în anulare prin decizia penală nr. 140/P din 21.02.2024, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, în dosarul nr. x/2023, se poate obține numai pe calea contestației la executare îndreptată împotriva hotărârii definitive prin care s-a dispus contopirea acestei pedepse cu închisoare cu alte pedepse stabilite în sarcina inculpatului.
Așadar, întrucât această pedeapsă de 1 an și 9 luni închisoare, aplicată contestatorului de Judecătoria Constanța pentru săvârșirea infracțiunii de încăierare, și-a pierdut individualitatea în urma contopirii, instanța de executare a acestei pedepse nu mai este Judecătoria Constanța, ci Judecătoria Oltenița care, în baza sentinței penale nr. 210 din 06.07.2023, din dosarul nr. x/2022, definitivă la data de 17.10.2023 prin pecizia penală nr. 1610/A a Curții de Apel București, a emis M.E.P.I. nr. 241/2023 din 17.10.2013.
S-a mai reținut că prin sentința penală nr. 560 din 19.12.2023, pronunțată de Judecătoria Călărași, în dosarul nr. x/2020, s-a dispus contopirea pedepsei de 1 an și 9 luni închisoare, aplicată contestatorului de Judecătoria Constanța pentru săvârșirea infracțiunii de încăierare, cu alte pedepse cu închisoare, precum și anularea M.E.P.I. nr. 241 din 17.10.2023 al Judecătoriei Oltenița, pe care contestatorul îl execută în prezent.
Întrucât sentința penală nr. 560 din 19.12.2023 a Judecătoriei Călărași, nu este definitivă, termenul de judecată a apelului, stabilit de către Curtea de Apel București, în dosarul nr. x/2020, fiind la data de 04.06.2024, instanța a reținut și din această perspectivă că Judecătoria Oltenița este competentă să soluționeze prezenta contestație la executare, nicidecum Judecătoria Călărași.
Deoarece înlăturarea unei pedepse penale ca efect al anulării dispozițiilor privind condamnarea unei persoane nu reprezintă o cauză de stingere sau micșorare a pedepsei, ci constituie o cauză de împiedicare la executarea acestei pedepse principale, față de dispozițiile art. 598 alin. (2) C. proc. pen., în referire la art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., instanța a reținut că în cauza de față competența de soluționare a contestației la executare are natură exclusivă și aparține instanței care a dispus contopirea pedepsei de 1 an și 9 luni închisoare cu alte pedepse stabilite în sarcina inculpatului, respectiv Judecătoriei Oltenița.
Prin sentința penală nr. 63 din 22 aprilie 2024, pronunțată de Judecătoria Oltenția, secția penală în dosarul nr. x/2024, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată din oficiu.
În baza art. 589 alin. (2) C. proc. pen. rap. la art. 50 C. proc. pen., s-a declinat competența soluționării contestației la executare formulată de contestatorul A., în prezent deținut în Penitenciarul Tulcea, în favoarea Judecătoriei Tulcea.
În baza art. 51 alin. (2) teza a II-a C. proc. pen., s-a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea conflictului negativ de competență.
Judecătoria Oltenția, la termenul din data de 22.04.2024, a apreciat incidente dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., calificând cererea formulată ca fiind o contestație la executare ce vizează modificări ale pedepsei rezultante, respectiv prin înlăturarea pedepsei de 1 an și 9 luni închisoare aplicată contestatorului de Judecătoria Constanța pentru săvârșirea infracțiunii de încăierare, prevăzută de art. 198 alin. (1) C. pen. (sentința penală nr. 1520/20.11.2019, dosar nr. x/2017), ca urmare a admiterii contestației în anulare prin decizia penală nr. 140/P din 21.02.2024, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, în dosarul nr. x/2023.
Prin decizia penală nr. 140/P din 21.02.2024, s-a dispus, Admite contestația în anulare formulată de către contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 45/P/21.01.2021 pronunțată de Curtea de Apel Constanța în dosarul penal nr. x/2017
Desființează în parte decizia contestată, numai cu privire la inculpatul A., anulează formele de executare emise cu privire la acest inculpat, înlătură din decizia desființată aplicarea dispozițiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen. vizând cheltuielile judiciare datorate statului de inculpat și, rejudecând apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 1520/20.11.2021 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul nr. x/2017:
În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admite apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 1520/20.11.2021 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul nr. x/2017, desființează în parte sentința menționată și, rejudecând:
În baza art. 198 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. raportate la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. și art. 396 alin. (1) și alin. (6) C. proc. pen.,
Încetează procesul penal privind pe inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de încăierare, prevăzută de art. 198 alin. (1) C. pen.
Înlătură din sentința apelată aplicarea dispozițiilor art. 38-39 C. pen..".
Instanța a constatat că nu se impune reținerea unei împiedicări la executare, ci a unui motiv care conduce la reducerea pedepsei rezultante, instanța de executare nefiind în măsură să ia cunoștință de acesta la data soluționării cauzei.
Astfel, Judecătoria Oltenița a pronunțat sentința penală nr. 210 din 06.07.2023, în cadrul dosarului înregistrat sub nr. x/2022, definitivă la data de 17.10.2023 prin decizia penală nr. 1610/A pronunțată de Curtea de Apel București, fiind emis M.E.P.I. nr. 241/2023 din 17.10.2023.
Instanța a apreciat că împotriva hotărârii definitive prin care s-a dispus contopirea acestei pedepse cu închisoarea cu alte pedepse stabilite în sarcina inculpatului nu este prevăzută calea de atac a contestației la executare, ci această formă a acțiunii penale vizează aspecte ce privesc executarea hotărârii: în speță, recalcularea pedepsei rezultante prin raportare la motivul ce determină reducerea pedepsei, respectiv decizia penală nr. 140/P din 21.02.2024, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, în dosarul nr. x/2023.
Mai mult, prin sentința penală nr. 560 din 19.12.2023, pronunțată de Judecătoria Călărași, în dosarul nr. x/2020, s-a dispus contopirea pedepsei de 1 an și 9 luni închisoare, aplicată contestatorului de Judecătoria Constanța pentru săvârșirea infracțiunii de încăierare, cu alte pedepse cu închisoare, precum și anularea M.E.P.I. nr. 241 din 17.10.2023 al Judecătoriei Oltenița, pe care contestatorul îl execută în prezent.
Instanța a reținut că prin împiedicare la executare se poate înțelege existența unor cauze legale pentru care nu se poate pune în executare sau nu poate continua executarea hotărârii, însă Judecătoria Oltenița prin emiterea M.E.P.I. nr. 241 din 17.10.2023 a pus în executare o hotărâre cu privire la care nu exista motiv de împiedicare a executării. În prezent, hotărârea pronunțată își menține caracterul executoriu, însă se impune analiza pedepsei rezultante prin raportare la decizia penală nr. 140/P din 21.02.2024, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, în dosarul nr. x/2023, fiind o cauză de micșorare a pedepsei cu privire la care deja există o hotărâre pronunțată.
Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., cu rezolvarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Tulcea, reținând următoarele:
Prin sentința penală nr. 560 din 19.12.2023, pronunțată de Judecătoria Călărași, în dosarul nr. x/2020, s-a dispus contopirea pedepsei de 1 an și 9 luni închisoare, aplicată contestatorului de Judecătoria Constanța pentru săvârșirea infracțiunii de încăierare (sentința penală nr. 1520/20.11.2019, dosar nr. x/2017), cu alte pedepse cu închisoare, precum și anularea M.E.P.I. nr. 241 din 17.10.2023 al Judecătoriei Oltenița.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea, la data de 13.03.2024, petentul A. a solicitat reanalizarea situației sale juridice, în sensul recalculării pedepsei rezultante prin raportare la decizia penală nr. 140/P din 21.02.2024, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, în dosarul nr. x/2023.
Având în vedere obiectul cererii, în acord cu Judecătoria Oltenița, Înalta Curte constată că temeiul de drept al contestației la executare îl reprezintă dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. "când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei", întrucât contestatorul A. solicită micșorarea pedepsei rezultante pe care o execută, ca urmare a admiterii contestației în anulare prin decizia penală nr. 140/P din 21.02.2024 a Curții de Apel Constanța, pronunțată în dosarul nr. x/2023, respectiv înlăturarea pedepsei de 1 an și 9 luni închisoare aplicată de Judecătoria Constanța. Solicitarea contestatorului nu constituie o cauză de împiedicare a executării pedepsei, nefiind invocată nici vreo nelămurire a dispozitivului hotărârii ce se execută.
Conform dispozițiilor art. 598 alin. (2) C. proc. pen., contestația se face în cazul prevăzut la alin. (1) lit. d), după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6) C. proc. pen.
Prin urmare, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. raportat la art. 597 alin. (6) C. proc. pen., instanța competentă să soluționeze cererea contestatorului A. este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii.
În consecință, având în vedere că locul de deținere la data formulării cererii este Penitenciarul Tulcea, Înalta Curte va stabili că instanța competentă a soluționa cauza privind pe privind pe contestatorul A. este Judecătoria Tulcea, instanță căreia i se va trimite dosarul.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 340 RON, va rămâne în sarcina statului.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Judecătoriei Tulcea, instanță căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 340 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 mai 2024.