ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 09 aprilie 2024

Deliberând asupra cauzei de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 48 din 22 ianuarie 2024, pronunțată de Tribunalul Cluj, secția Penală, în temeiul art. 47 alin. (3) și (2) rap. la art. 50 rap. la art. 587 alin. (3) C. proc. pen., s-a admis excepția de necompetență teritorială invocată de către reprezentanta Parchetului și în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație formulată de petentul A., deținut, la data pronunțării prezentei, în Penitenciarul Poarta Albă, dar în prezent fiind deținut în Penitenciarul Giurgiu, împotriva sentinței penale nr. 1173/03.11.2023 a Judecătoriei Gherla, în favoarea Tribunalului Dâmbovița. A dispus trimiterea, de îndată, a dosarului către această instanță.

Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul Cluj a reținut următoarele:

Potrivit art. 587 alin. (3) teza I C. proc. pen., hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu contestație la tribunalul în a cărei circumscripție se află locul de deținere, în termen de 3 zile de la comunicare.

Prin aceste dispoziții legale are loc o prorogare de competență teritorială de la normele obișnuite, potrivit cărora, contestația se soluționează de tribunalul în a cărei circumscripție se află judecătoria care a pronunțat hotărârea ce se contestă. Această prorogare de competența este determinată de necesitatea de a se evita introducerea de către persoanele private de libertate de cereri de liberare condiționată multiple, care pot genera soluții contradictorii. Așa fiind, în practica sunt întâlnite multe situații în care petentul formulează o cerere de liberare condiționată, dar până la soluționarea acestuia de către prima instanță, acesta este transferat într-un alt penitenciar, iar petentul introduce o nouă cerere de liberare condiționată și la instanța în circumscripția căreia se află acest penitenciar, putându-se pronunța soluții diferite de către instanțele astfel sesizate.

De asemenea, prorogarea de competența prevăzută de dispozițiile legale precitate are în vedere și nevoia soluționării cu celeritate a contestațiilor ce vizează soluțiile cu privire la liberarea condiționată.

Revenind la speța concretă, Tribunalul Cluj a reținut că petentul se afla la data promovării contestației în Penitenciarul Mărgineni, așa cum rezultă din declarația de contestație aflată la dosarul Tribunalului Cluj, ceea ce înseamnă că competența de soluționare a căii de atac promovate de către petent revine, potrivit art. 587 alin. (3) teza I C. proc. pen., Tribunalului Dâmbovița.

Prin decizia penală nr. 156/CO din data de 18.03.2024 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în temeiul art. 50 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 587 alin. (3) C. proc. pen., cu referire la art. 36 alin. (2) C. proc. pen., s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Dâmbovița invocată din oficiu.

S-a dispus declinarea contestației formulată de contestatorul-deținut A. împotriva sentinței penale nr. 1173/03.11.2023 a Judecătoriei Gherla în favoarea Tribunalului Cluj.

În temeiul art. 51 alin. (1) C. proc. pen. a constatat existența unui conflict negativ de competență între Tribunalul Dâmbovița și Tribunalul Cluj.

În temeiul art. 51 alin. (2) C. proc. pen. a dispus înaintarea dosarului nr. x/2023 al Judecătoriei Gherla având ca obiect contestație împotriva sentinței penale nr. 1173/03.11.2023 a Judecătoriei Gherla către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

Pentru a se pronunța în acest sens, Tribunalul Dâmbovița a reținut că o interpretare de natura celei reținute în considerentele deciziei penale nr. 48/22.01.2024 a Tribunalului Cluj conform căreia se va avea în vedere la stabilirea competenței teritoriale a instanței de control judiciar (chiar dacă hotărârea contestată provine de la o instanță inferioară din circumscripția sa teritorială) tribunalul corespunzător locului de deținere de la data formulării contestației nu poate fi reținută, fiind contrară atât normelor generale de stabilire a competenței (care se raportează întotdeauna la cererea inițială de investire a organului judiciar) cât și prevederilor speciale ale art. 36 alin. (2) C. proc. pen. - tribunalul soluționează conflictele de competență ivite între judecătoriile din circumscripția sa, precum și contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorie (n.n., din circumscripția sa) în cazurile prevăzute de lege (în speță, art. 587 C. proc. pen.).

Mai mult, a precizat că Înalta Curte de Casație și Justiție prin sentința penală nr. 681/06.12.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2023 a soluționat conflictul de competență dintre Tribunalul Argeș și Tribunalul Dâmbovița într-o speță similară celei deduse judecății, stabilind cu titlu de regulator de competență în favoarea Tribunalului Argeș competența de soluționare a contestației împotriva hotărârii primei instanțe (Judecătoria Pitești, n.n.) în cauza având ca obiect cerere de liberare condiționată.

În considerentele hotărârii de referință s-a reținut, printre altele, cum contestația se judecă la instanța ierarhic superioară celei care a judecat cauza în prima instanță, rezultă că instanța competentă a soluționa contestația formulată de condamnatul D.N. împotriva sentinței penale nr. 1497/05.09.2023 a Judecătoriei Pitești este Tribunalul Argeș.

Suplimentar, raportat la circumstanțele concrete ale cauzei deduse judecății, Tribunalul Dâmbovița a reținut că deși condamnatul A. se afla încarcerat la Penitenciarul Mărgineni la data înregistrării cererii de liberare condiționată (conform fișei ANP dosar Judecătoria Gherla), prima instanță nu a înțeles că invoce din oficiu, și nici ceilalți participanți nu au ridicat excepția necompetenței teritoriale în termenul prevăzut de art. 47 alin. (3) C. proc. pen.

Mai mult, raportat la dispozițiile art. 597 alin. (1) și (6) C. proc. pen., art. 551 alin. (1) C. proc. pen. și art. 587 C. proc. pen., în mod evident legiuitorul nu a urmărit stabilirea de reguli diferite de competență teritorială în materia executării hotărârilor penale.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Cluj.

Prioritar, Înalta Curte notează că obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competență este contestația formulată de contestatorul persoană condamnată A. împotriva sentinței penale nr. 1173/03.11.2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023 al Judecătoriei Gherla, prin care a fost respinsă cererea de liberarea condiționată formulată în numele condamnatului.

În acest context, Înalta Curte reține că potrivit art. 587 alin. (1) din C. proc. pen. "liberarea condiționată se dispune, la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispozițiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei circumscripție se află locul de deținere".

Evaluând cauza prin prisma acestor dispoziții legale, Înalta Curte constată că la data formulării cererii de liberare condiționată, respectiv 09.10.2023, condamnatul A. se afla încarcerat în Penitenciarul Gherla, competentă a soluționa cererea fiind Judecătoria Gherla.

Jurisprudența constantă a instanței supreme a statuat că aceste dispoziții legale stabilesc că cererea de liberare condiționată formulată de persoana condamnată intră în competența exclusivă de soluționare a instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere a părții la data formulării solicitării, aspect ce reiese și din dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 15/2018 (publicată în M. Of. nr. 885/22.10.2018) prin care s-a statuat că "cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei sunt de competența instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deținere este reprezentat de penitenciarul stabilit inițial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate".

Contestația se judecă la instanța ierarhic superioară celei care a judecat cauza în primă instanță, respectiv Judecătoria Gherla, astfel că instanța competentă a soluționa contestația formulată de condamnatul A. împotriva sentinței penale nr. 1173/03.11.2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023 al Judecătoriei Gherla este Tribunalul Cluj.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul condamnat A. în favoarea Tribunalului Cluj, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare vor rămânr în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul condamnat A. în favoarea Tribunalului Cluj, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09 aprilie 2024.