ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 28 mai 2024

Deliberând asupra apelului declarat de inculpata A. împotriva sentinței penale nr. 46/F/28.03.2024, pronunțată de Curtea de apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2023, constată următoarele.

Prin sentința penală nr. 46/F/28.03.2024, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Curtea de apel București, în temeiul art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen.. raportat la art. 244 alin. (1) C. pen., a condamnat inculpata A. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. a interzis inculpatei, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita profesia de avocat pe o durată de 3 ani de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri de condamnare.

În temeiul art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. a interzis inculpatei, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita profesia de avocat de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen.. raportat la art. 244 alin. (1) C. pen. a condamnat inculpata A. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. a interzis inculpatei, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita profesia de avocat pe o durată de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

În temeiul art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. a interzis inculpatei, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita profesia de avocat de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen.. raportat la art. 244 alin. (1) C. pen. a condamnat inculpata A. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. interzice inculpatei, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita profesia de avocat pe o durată de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

În temeiul art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. a interzis inculpatei, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita profesia de avocat de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen.. raportat la art. 244 alin. (1) C. pen. a condamnat inculpata A. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. a interzis inculpatei, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita profesia de avocat pe o durată de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

În temeiul art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. a interzis inculpatei, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita profesia de avocat de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen.. raportat la art. 244 alin. (1) C. pen. a condamnat inculpata A. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. a interzis inculpatei, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita profesia de avocat pe o durată de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

În temeiul art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. a interzis inculpatei, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita profesia de avocat de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen.. raportat la art. 244 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a condamnat inculpata A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată.

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. a interzis inculpatei, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita profesia de avocat pe o durată de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

În temeiul art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. a interzis inculpatei, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita profesia de avocat de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 38 și 39 alin. (1) C. pen., a constatat că infracțiunile sunt concurente și a contopit pedepsele aplicate, stabilind pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, la care a adăugat 1/3 din restul celorlalte pedepse (10 luni), în final, pedeapsa principală rezultantă fiind de 1 an și 10 luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. a interzis inculpatei, pe lângă pedeapsa principală rezultantă, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita profesia de avocat pe o durată de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

În temeiul art. 45 alin. (5) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. a interzis inculpatei, pe lângă pedeapsa principală rezultantă, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita profesia de avocat de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 91 C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, termen stabilit în condițiile art. 92 C. pen. care curge de la data rămânerii definitive a sentinței.

În temeiul art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, a obligat inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune București, la datele stabilite de această instituție;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, a impus inculpatei obligația să frecventeze un program de reintegrare socială dintre cele derulate de Serviciul de Probațiune București sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, a impus inculpatei obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 90 de zile, în cadrul Administrației Domeniului Public sector 2 București sau în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen.., a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 96 C. pen., a căror nerespectare are drept urmare revocarea a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen., pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. se execută de la data rămânerii definitive a sentinței, iar pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării acelorași drepturi se execută în măsura anulării/revocării suspendării sub supraveghere.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen.., art. 25 alin. (1) C. proc. pen.., art. 1357 și urm. C. civ., a admis, în totalitate, acțiunile civile formulate de părțile civile B. și a obligat inculpata la plata sumei de 2.700 RON (1.500 RON - onorariu avocat și 1.200 RON - taxe de timbru) către această parte civilă, C. și a obligat inculpata la plata sumei de 350 de euro în echivalent în RON la cursul BNR la data plății efective către această parte civilă și D. și a obligat inculpata la plata sumei de 3.545 RON (3.500 RON - onorariu de avocat și 45 RON - taxele poștale) și a sumei de 3.000 RON - daune morale către această parte civilă și a admis, în parte, acțiunile civile exercitate de părțile civile E. și a obligat inculpata la plata sumei de 3.200 RON (1.000 RON - onorariu avocat, 200 RON - dobânzi legale și 2.000 de RON daune morale) și F. și a obligat inculpata la plata sumei de 4.000 RON (2.000 de RON onorariu avocat și 2.000 de RON daune morale).

A admis cererea părții civile F. privind obligarea inculpatei la plata sumei de 1000 de RON cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu apărător conform chitanței nr. x/22.06.2022.

În temeiul art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., a dispus confiscarea sumei de 10.200 de RON reprezentând contravaloarea prejudiciului suferit de persoana vătămată care nu s-a constituit poarte civilă, G., și anume sumele de bani predate inculpatei drept onorarii pentru cele 6 contracte încheiate (aflate la dosarul de urmărire penală, filele x și 160).

În temeiul art. 398 C. proc. pen.. rap. la art. 274 alin. (1) și (2) C. proc. pen.. a obligat inculpata la plata sumei de 3.000 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, în care sunt incluse și cheltuielile din cursul urmăririi penale.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, prin Rechizitoriul nr. x din data de 11 ianuarie 2023 întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, a fost trimisă în judecată, în stare de libertate, inculpata A., pentru săvârșirea a șase infracțiuni de înșelăciune, aflate în concurs real, incriminate de art. 244 alin. (1) C. pen. (comise în dauna persoanelor vătămate B., D., C., E., H. și I.), respectiv incriminate de art. 244 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (în dauna numitei G.), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

De asemenea, s-a mai dispus clasarea cu privire la plângerea formulată de către J., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, incriminată de art. 244 alin. (1) C. pen., întrucât fapta sesizată nu este prevăzută de legea penală (posibil comisă de către avocat A.) și clasarea cu privire la plângerea formulată de către numita K., față de inculpata A., cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, faptă incriminată de art. 244 alin. (1) C. pen., întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.

Prin actul de sesizare a instanței, în sarcina inculpatei s-au reținut următoarele:

Inculpata A. este avocat definitiv, membră a Baroului București, din data de 01.02.2008 și funcționează, în calitate de avocat titular, în cadrul Cabinetului Individual de Avocat A..

În perioada 2017-2021, în calitate de avocat, inculpata A. a indus în eroare mai multe persoane vătămate, cu ocazia încheierii contractelor de asistență juridică, prin prezentarea ca adevărată a faptului mincinos că își va îndeplini obligațiile asumate în contractele de asistență juridică încheiate cu acestea, fapt care nu s-a întâmplat, întrucât, după semnarea contractelor de asistență juridică de către inculpată și de către clienții săi, numita A. nu a mai efectuat niciun act juridic, specific profesiei de avocat, producându-le, astfel, persoanelor vătămate, un prejudiciu, care a constat, în principal, în sumele de bani plătite de către acestea din urmă drept onorariu de avocat.

De asemenea, după încheierea contractelor de asistență juridică și după ce îi erau remise acesteia sumele de bani aferente, cu titlu de onorariu avocațial, inculpata A., care nu prestase activitățile de natură juridică la care se obligase, refuza să ia legătura cu persoanele vătămate, în momentul în care acestea doreau să afle relații despre demersurile juridice efectuate de inculpată, în calitate de avocat, întrucât, fie nu mai răspundea la telefon, fie le amenința pe persoanele vătămate, cu acte de violență, în situația în care o apelau în mod repetat.

Cu excepția numitei G., care a cunoscut-o pe inculpată prin intermediul unor prieteni de familie, inculpata A. și-a racolat victimele prin același mod de operare, evidențiindu-se, din perspectiva criteriilor referitoare la împrejurările, modul de comitere a infracțiunii și mijloacele folosite, ușurința cu care aceasta, în calitatea ei de avocat, aborda, în general, persoane vătămate în vârstă, care se prezentau la sediul Curții de Apel București, în incinta căruia se află sediul Serviciului de Asistență Judiciară al Baroului București, pentru a găsi un avocat, care să îi ajute în demersurile lor judiciare, dar și ușurința cu care aceasta încasa, în mod injust, onorariile aferente serviciilor de asistență juridică, profitând de starea de vulnerabilitate a clienților săi, părți în litigii sau dorind să inițieze acțiuni în instanță, deși avea încă de la momentul contactării persoanelor vătămate reprezentarea că nu va presta serviciile angajate. Se remarcă, de asemenea, nervozitatea manifestată de inculpata A., în situația în care persoanele vătămate o contactau pentru a cere explicații, cu privire la omisiunea onorării obligațiilor asumate, sau pur și simplu refuzul acesteia de a mai răspunde la apelurile telefonice ale persoanelor vătămate care doreau să se informeze în legătură cu stadiul demersurilor lor juridice.

În vederea încheierii contractelor de asistență juridică și în vederea obținerii sumelor de bani de la persoanele vătămate, pretinse drept onorariu de avocat, inculpata A. profita, pe lângă starea de vulnerabilitate a victimelor, și de ascendentul moral pe care un profesionist al dreptului, aflat într-un spațiu afectat realizării actului de justiție, așa cum este Curtea de Apel București, îl poate avea asupra persoanelor nefamiliarizate cu domeniul juridic.

Inculpata A., în calitatea sa de avocat, a comis faptele de înșelăciune, care vor fi descrise mai jos, cu intenție directă, calificată prin scop (acela de a obține sume de bani în mod injust de la persoanele vătămate, cu titlu de onorariu de avocat), subliniată și de caracterul repetitiv al faptelor, starea de pericol fiind potențată și de calitatea de avocat a inculpatei, cunoscătoare a dispozițiilor legale, pe care le-a încălcat, inducând în eroare persoanele vătămate care aveau nevoie de asistență juridică, prin însușirea sumelor de bani și neonorarea obligațiilor profesionale, fapt ce a adus atingere încrederii persoanelor vătămate în asigurarea dreptului la apărare.

Inculpata A. a reușit să inducă în eroare, în modalitatea anterior descrisă, un număr de opt persoane vătămate, care vor fi enumerate mai jos, însă, numai în privința a șapte dintre ele, probele administrate în cauză au stabilit cu certitudine faptul că inculpata A. a avut încă de la început intenția de a le înșela, în sensul că a pretins de la acestea sume de bani, cu titlu de onorariu, a încheiat contracte de asistență juridică, fără a urmări, încă de la început, respectarea obligațiile contractuale, în scopul obținerii pentru sine a unui folos material injust și, ulterior, a refuzat orice contact cu clienții săi.

J. este singura persoană vătămată, dintre cele opt, care au formulat plângeri penale, în privința căreia nu s-a putut proba că i-ar fi plătit sume de bani inculpatei A., pentru prestarea unor servicii de natură juridică.

Persoana vătămată D.

La data de 11.08.2020, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost înregistrată, sub numărul 471/P/2020, plângerea numitului D., față de avocat A., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, constând în aceea că, la data de 09.12.2019, persoana vătămată a încheiat cu inculpata A., contractul de asistență juridică nr. x/09.12.2019, pentru ca avocata să îi formuleze o cerere de apel, în dosarul civil nr. x/2019, aflat pe rolul Judecătoriei Slobozia, obiectul cauzei fiind încuviințarea executării silite a unui titlu executoriu, precum și să o reprezinte sau să o asiste pe persoana vătămată, în calea de atac promovată, însă aceasta nu și-ar fi onorat obligațiile rezultate din contractul de asistență juridică încheiat.

La data de 25.09.2020, prin ordonanța procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București nr. 471/P/2020 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, cu privire la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, faptă incriminată de art. 244 alin. (1) C. pen.

La data de 29.09.2020, prin ordonanța procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, s-a dispus reunirea dosarului penal nr. x/2020, la dosarul penal nr. x/2019

Prin ordonanța procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, din data de 22.03.2021, s-a dispus delegarea lucrătorilor de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Ialomița - Poliția Orașului Amara, constând în audierea, în calitate de persoană vătămată a numitului D., ridicarea de la acesta, în original, a contractului de asistență juridică încheiat cu inculpata A., precum și a chitanțelor care atestă plata către inculpată, a onorariului de avocat.

Numitul D., care domiciliază în jud. Ialomița și are vârsta de 79 de ani, a fost audiat în calitate de persoană vătămată, de către organele de poliție din cadrul Poliției Orașului Amara, ca urmare a ordonanței de delegare, la data de 24.03.2021. Acesta a declarat că, la data de 09.12.2019, s-a deplasat în Mun. București, pentru a-și angaja un apărător, care să îi formuleze o cerere de apel în dosarul civil nr. x/2019, aflat pe rolul Judecătoriei Slobozia și care avea ca obiect încuviințarea executării silite. Ajuns în fața Curții de Apel București, persoana vătămată s-a întâlnit pe scările instanței cu inculpata A., care s-a oferit să îi presteze serviciile juridice solicitate. În acest sens, numitul D. a încheiat contractul de asistență juridică nr. x/09.12.2019, cu inculpata A..

Potrivit dispozițiilor din contractul de asistență juridică menționat anterior, numitul D. i-a achitat inculpatei A. suma de 1.000 de RON, reprezentând onorariul avocatului, pentru care a fost emisă chitanța nr. x/09.12.2019, iar ulterior, prin poștă, numitul D. a mai depus și suma de 2.500 de RON, potrivit facturii nr. x/11.12.2019. Numitul D. a precizat că, până ce persoana vătămată i-a achitat tot onorariul pretins, inculpata A. l-a contactat în fiecare zi, presându-l să facă plata diferenței de onorariu.

Ulterior, persoana vătămată a constatat că avocatul A. nu și-a îndeplinit cu rea credință obligațiile asumate prin contractul de asistență juridică, acelea de a formula cererea de apel, în dosarul menționat mai sus, deși, în convorbirile telefonice anterioare plății integrale a onorariului l-a asigurat, în mod repetat pe numitul D. că a depus respectiva cerere și nici nu l-a asistat sau reprezentat în calea de atac promovată, iar, după ce termenul de apel s-a împlinit, fără a fi introdusă cererea de apel aferentă, inculpata nici nu i-a restituit, la solicitarea numitului D., onorariul avocațial plătit în baza acestui contract, producându-i astfel un prejudiciu în cuantum de 3.500 de RON.

Numitul D. a depus la dosarul cauzei o copie de pe un certificat de grefă, eliberat de Judecătoria Slobozia, referitor la dosarul civil nr. x/2019, din care rezultă faptul că, în termenul de 15 zile de la comunicarea încheierii din data de 27.11.2019, nu a fost înregistrat apelul, dosarul civil menționat mai sus, fiind trecut în conservare.

Persoana vătămată D. a depus la dosarul cauzei, în urma audierii sale, originalul contractului de asistență juridică menționat mai sus, chitanța care atestă plata sumei de 1.000 de RON, drept onorariu, precum și o copie de pe factura care atestă plata sumei de 2.500 de RON, diferența de onorariu care trebuia achitat inculpatei, potrivit contractului de asistență juridică.

Potrivit declarației persoanei vătămate, acesta i-a solicitat inculpatei A. să îi restituie sumele de bani plătite cu titlu de onorariu avocațial, întrucât inculpata îl indusese în eroare cu ocazia încheierii contractului de asistență juridică, prin prezentarea ca adevărată a faptului mincinos, că va executa obligațiilor asumate prin contract, fapt care nu s-a întâmplat, însă inculpata i-a reproșat persoanei vătămate că o deranjează mereu și l-a amenințat pe numitul D. că "va pune pe el un polițist", refuzând restituirea onorariului de avocat.

Pentru că s-a lovit de refuzul inculpatei, în ceea ce privește restituirea onorariului avocațial, la data de 10.02.2020, numitul D. a formulat o sesizare la Baroul București, înregistrată cu numărul x/2020.

Prin Decizia nr. 20/31.03.2021, Decanul Baroului București a admis cererea formulată de către numitul D., împotriva avocatului A. și a obligat-o pe aceasta din urmă la restituirea integrală a onorariului încasat.

Prin ordonanța procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, din data de 08.02.2022, i s-a solicitat Baroului București să comunice toate înscrisurile care au stat la baza emiterii Deciziei nr. 20/31.03.2021, de către decanul Baroului București, în ceea ce privește sesizarea formulată de către numitul D..

Potrivit referatului întocmit de către consilierul raportor din cadrul Baroului București, inculpata A. nu s-a prezentat la convocările Consiliului Baroului București, pentru a da explicații cu privire la modul în care și-a îndeplinit obligațiile profesionale, față de numitul D., însă a dat curs audierii prin sistemul video-conferință, ocazie cu care nu a putut preciza "coerent și logic motivul pentru care nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale".

Această constatare, reiterată și în decizia decanului Baroului București, efectuată de organele de conducere profesionale vine în susținerea declarației persoanei vătămate și se coroborează cu restul probelor administrate în cauză.

După emiterea Deciziei nr. 20/31.03.2021, potrivit căreia inculpata a fost obligată să-i restituie numitului D. suma de 3.500 de RON, pretinsă drept onorariu de avocat, pentru că nu își respectase obligațiile asumate prin contractul de asistență juridică încheiat, aceasta nu i-a înapoiat persoanei vătămate nicio sumă de bani.

Persoana vătămată B.

La data de 04.03.2021, numita B., în vârstă de 79 de ani, în calitate de persoană vătămată a formulat plângere penală la Poliția Sector 1, secția 1 Poliție, înaintată ulterior, pe cale administrativă, către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, unde a fost înregistrată cu numărul x/P/2021, prin care a solicitat efectuarea de cercetări față de inculpata A., avocat, membru în cadrul Baroului București, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de art. 244 C. pen.

Potrivit plângerii penale formulate, numita B. i-a plătit inculpatei A., suma de 1.500 de RON, reprezentând onorariu de avocat, la data de 29.05.2020 și suma de 1.200 de RON, reprezentând taxe judiciare de timbru, la data de 27.07.2020, pentru ca aceasta, în calitate de avocat, să introducă o cerere de chemare în judecată a dezvoltatorului imobiliar, căruia persoana vătămase îi achitase un avans de 19.000 de euro, în vederea achiziționării unei garsoniere în cartierul rezidențial L., garsonieră care nu mai fusese finalizată din cauza pandemiei de Covid 19.

La momentul formulării plângerii penale, persoana vătămată a depus la dosarul cauzei o copie ilizibilă de pe un contract de asistență juridică, ce poartă numărul x, semnat de către inculpata A., în calitate de avocat și persoana vătămată, în calitate de client, la data de 29.05.2020, precum și o copie de pe cele două chitanțe care atestă plata sumelor de 1.500 de RON, respectiv 1.200 de RON.

Prima dintre chitanțe, care are menționată suma de 1.500 de RON, reprezintă onorariu de avocat, achitat în data de 29.05.2020, iar cea de-a doua chitanță, care are menționată suma de 1.200 de RON, nu are specificată destinația sumei, banii fiind încasați de către inculpată, la data de 27.07.2020.

La data de 25.03.2021, persoana vătămată B. a fost audiată, în calitate de persoană vătămată, în prezența unui apărător din oficiu, având în vedere vârsta înaintată a acesteia, dar și problemele de vedere grave pe care le prezenta, aspecte care au fost consemnate în procesul-verbal din data de 19.03.2021, atunci când s-a încercat audierea persoanei vătămate.

Persoana vătămată a declarat, în prezența avocatului din oficiu M., că a cunoscut-o pe inculpata A., în data de 15.05.2020, în timp ce se afla în sediul Curții de Apel București, la Baroul Avocaților, unde numita B. dorea să rezoluționeze o promisiune de vânzare cumpărare a unui imobil, pe care aceasta îl achitase în luna februarie 2019 și să își recupereze de la dezvoltatorul imobiliar, prețul plătit pentru acel apartament.

Inculpata A. s-a oferit să îi acorde asistență juridică persoanei vătămate, în sensul de a-i formula cererea de chemare în judecată, de a introduce acțiunea pe rolul instanței și de a o asista/reprezenta pe persoana vătămată la termenele de judecată ce urmau să fie stabilite de către instanță.

Numita B. a declarat că nu a încheiat contractul de asistență juridică cu inculpata A., la data de 15.05.2020, întrucât nu avea bani suficienți asupra sa, pentru plata onorariului care i se cuvenea acesteia, însă, la data de 29.05.2020, persoana vătămată și inculpata s-au întâlnit din nou, tot la sediul Curții de Apel București, ocazie cu care inculpata A. a încheiat cu persoana vătămată contractul de asistență juridică nr. x/29.05.2020, iar numita B. i-a plătit suma de 1.500 de RON, fiind formulată cererea de chemare în judecată, înregistrată la Judecătoria Sectorului 3 București, la data de 20.07.2020.

Întrucât scopul inculpatei era acela de a dobândi injust, prin inducerea în eroare, sume de bani din patrimoniul persoanei vătămate, la data de 27.07.2020 aceasta a pretins din nou și a încasat de la numita B. suma de 1.200 de RON, cu titlu de taxă judiciară de timbru.

Ulterior audierii sale, numita B. a depus o altă copie lizibilă a contractului de asistență juridică, încheiat cu inculpata A. și s-a constatat faptul că obiectul acestuia a fost formularea unei cereri de chemare în judecată, în vederea rezoluțiunii unei promisiuni sinalagmatice de vânzare cumpărare, intervenită între numita B., în calitate de promitent cumpărător și numita N., în calitate de promitent vânzător, dar și asistarea/reprezentarea persoanei vătămate, în fața instanței de judecată.

Cu ocazia audierii sale, persoana vătămată a declarat faptul că, deși i-a pretins suma de 1.200 de RON, pentru plata taxei judiciare de timbru, inculpata A. nu a achitat această taxă de timbru, întrucât, după formularea cererii de chemare în judecată, citația i-a fost trimisă numitei B., cu mențiunea achitării acestei taxe de timbru.

Numita B. a precizat că, la termenul de judecată, fixat de către Judecătoria Sectorului 3, în dosarul civil nr. x/2020, pentru luna septembrie 2020, inculpata A. nu s-a prezentat la termen, în vederea asistării persoanei vătămate, motiv pentru care persoana vătămată a solicitat renunțarea la judecată, apreciind că nu își poate susține singură demersul judiciar.

Persoana vătămată a menționat că, după ce i-a plătit inculpatei cele două sume de bani, nu a mai reușit să ia legătura cu aceasta, pentru a discuta despre dosarul civil și, de fiecare dată când o apela telefonic, inculpata întrerupea conversația, închizând telefonul.

Persoana vătămată a depus la dosarul cauzei o copie de pe promisiunea de vânzare cumpărare, autentificată sub numărul x/27.02.2019, de către notarul public O., a cărei rezoluțiune dorea să o solicite instanței de judecată, prin intermediul cererii de chemare în judecată, introdusă la Judecătoria Sectorului 3 București.

Prin adresa din data de 29.09.2021 (înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, la data de 06.10.2021), Tribunalul București, secția a V-a civilă a comunicat o copie de pe sentința civilă menționată mai sus, precum și de pe cererea de chemare în judecată formulată în cauza civilă, însă a fost menționat faptul că nu a fost identificată nicio împuternicire avocațială, care ar fi trebuit depusă de către inculpata A. și nici dovada de achitare a taxei de timbru, datorată în dosarul de fond (persoana vătămată afirmase că suma de 1.200 de RON i-a plătit-o avocatului A., în vederea achitării acestei taxe de timbru). Aceeași destinație a banilor este invocată și de către inculpata A., cu ocazia desfășurării procedurii preliminare, de către Baroul București.

În ceea ce privește cererea de chemare în judecată, formulată în dosarul civil nr. x/2020, înregistrat la Judecătoria Sectorului 3 București, s-a constatat faptul că la dosarul cauzei se află un astfel de înscris, în care figurează ca și reclamantă numita B., dar care nu este semnat nici de persoana vătămată și nici de inculpata A., în calitate de reprezentant convențional al persoanei vătămate, singurul aspect care conduce la presupunerea că acest înscris este posibil să fi fost întocmit de către inculpată, fiind faptul că acest document a fost expediat prin intermediul poștei electronice, de la adresa de e-mail x@x.com.

Odată cu plângerea formulată, numita B. a depus la dosarul cauzei și copia Deciziei nr. 9/18.01.2021, pronunțată de decanul Baroului București, prin care i-a fost admisă persoanei vătămate, în parte, sesizarea formulată față de inculpată, fiind obligată avocata A., să îi restituie persoanei vătămate suma de 1.200 de RON.

Prin ordonanța procurorului din data de 08.02.2022, s-a solicitat de la Baroul București să predea, în copie certificată, toate înscrisurile care au stat la baza emiterii Deciziei nr. 9/18.01.2021, privind plângerea formulată de către numita B..

Potrivit Deciziei nr. 9/18.01.2021, acțiunea formulată de către numita B. și înregistrată cu numărul x/06.08.2020 a fost admisă în parte, doar în ceea ce privește obligarea suspectei A., la restituirea sumei de 1.200 de RON, reprezentând onorariu de avocat, decanul Baroului București apreciind, în mod greșit, că inculpata achitase taxa de timbru, în cuantum de 1.500 de RON, întrucât persoana vătămată nu ar fi putut să își retragă altfel cererea de chemare în judecată.

Din adresa comunicată de către Tribunalul București a rezultat faptul că, pe de o parte, la dosarul cauzei nu exista dovada depunerii taxei de timbru de către inculpată sau de către persoana vătămată, iar, pe de altă parte că suma de 1.500 de RON nu reprezentase taxă de timbru, ci onorariu de avocat, potrivit copiei de pe chitanțele atașate la dosar de către persoana vătămată.

Ca urmare a comunicării copiilor de pe documentele care au stat la baza emiterii, de către decanul Baroului București, a Deciziei nr. 9/18.01.2021, s-a constatat faptul că, citația trimisă reclamantei B. conținea mai multe obligații, stabilite în sarcina acesteia, printre care depunerea cererii de chemare în judecată, în două exemplare, semnate olograf, atașarea înscrisurilor doveditoare, respectiv o copie a promisiunii bilaterale de vânzare cumpărare, dovada achitării sumei de 19.000 de euro, dovada achitării taxei de timbru, etc.

Analizând cererea de chemare în judecată, presupus formulată de către inculpata A., în calitatea sa de avocat, în numele persoanei vătămate B., se constată că aceasta a fost întocmită în mod sumar și lapidar, deși inculpata este un profesionist în domeniul dreptului și ar fi trebuit să dețină serioase noțiuni juridice și a fost expediată către Judecătoria Sectorului 3 București, fără a fi atașate împuternicirea avocațială și documentele necesare susținerii acestei cereri de chemare în judecată, fără ca persoana vătămată să o semneze și fără ca inculpata să depună dovada achitării taxei de timbru, deși numita B. îi remisese inculpatei suma de bani necesară, concluzia care se desprinde fiind aceea că minimele demersuri juridice întreprinse de către avocat (deși obligațiile rezultate din contractul de asistență juridică erau mult mai numeroase) au fost efectuate doar pentru a crea impresia că și-a îndeplinit obligația de a-i acorda asistență juridică persoanei vătămate și pentru a justifica, în mod superficial, primirea unui onorariu avocațial substanțial. Scopul urmărit a fost acela de a crea o aparență de legalitate pentru activitățile desfășurate, aparență care să justifice pretinderea de noi sume de bani.

Sub aspectul confirmării relei credințe a inculpatei A., în exercitarea obligațiilor profesionale, a fost avut în vedere răspunsul comunicat de către inculpată, la solicitarea Baroului București, de a exprima un punct de vedere referitor la sesizările persoanei vătămate B., împrejurare în care, pe de o parte, aceasta prezintă argumente/deducții juridice care induc în eroare inclusiv conducerea Baroului București (referitor la plata taxei de timbru), iar, pe de altă parte, ironizează efortul material al persoanei vătămate, cu privire la un obiect, primit cu titlu de cadou.

De asemenea, decizia decanului Baroului București reiterează constatarea rezultată din actele de urmărire penală, respectiv aceea că nu au identificat dovezi ale prestării, de către inculpată, a unor servicii avocațiale în folosul persoanei vătămate B..

Deși inculpata A. a fost obligată să îi restituie numitei B., suma de 1.200 de RON, prin Decizia nr. 9/18.01.2021, emisă de decanul Baroului București, aceasta nu și-a îndeplinit până în momentul emiterii rechizitoriului această obligație.

Persoana vătămată C.

La data de 13.05.2021, numitul C., cu domiciliul în Mun. București, în vârstă de 68 de ani, a formulat plângere penală față de avocat A., cu privire la faptul că, la data de 13.04.2021, în timp ce se afla în sediul Curții de Apel București a fost abordat de către inculpată, cu care a convenit să încheie un contract de asistență juridică, în vederea redactării de către inculpata avocat a unei plângeri, care trebuia adresată Curții Europene a Drepturilor Omului.

Persoana vătămată a menționat faptul că, pe data de 14.04.2021, s-a întâlnit cu inculpata A. la restaurantul P., situat în zona Pieței Miniș, acolo unde i-a plătit inculpatei suma de 350 de euro, pentru care i s-a eliberat chitanța seria x, nr. x/14.04.2021 și unde a semnat contractul de asistență juridică seria x, nr. x/14.04.2021.

Numitul C. a sesizat, în plângerea formulată, faptul că, după ce a încheiat contractul de asistență juridică seria x, nr. x/14.04.2021, cu avocatul A. și după ce i-a achitat acesteia suma de 350 de euro, potrivit chitanței seria x, nr. x/14.04.2021, atașată în copie la dosar, inculpata i-a mai pretins suma de 1.000 de RON, fără a-i completa formularul solicitat, astfel încât persoana vătămată a completat singură și a expediat plângerea sa către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

În urma audierii, în calitate de persoană vătămată, a numitului C., de către procuror, la data de 01.11.2021, acesta a depus o copie de pe contractul de asistență juridică nr. x/14.04.2021, precum și o copie de pe chitanța seria x. nr. x, din data de 14.04.2021, care atesta plata către inculpata A. a sumei de 350 de euro, care reprezintă onorariul de avocat.

Persoana vătămată a relatat faptul că, inculpata A., după semnarea contractului de asistență juridică menționat mai sus, i-a mai înmânat acesteia și suma de 400 de RON, pentru care nu a primit documente fiscale, întrucât inculpata a pretins că acești bani sunt necesari pentru efectuarea unor traduceri din limba română, în limba franceză. Trebuie remarcat faptul că, pentru obținerea acestei sume de bani, inculpata a făcut afirmații mincinoase, în scopul de a o induce în eroare pe persoana vătămată și de a-i crea acesteia un prejudiciu, întrucât cererile care sunt adresate Curții Europene a Drepturilor Omului sunt formulate de către fiecare cetățean al Uniunii Europene, în limba pe care o cunoaște și o vorbește.

Ulterior acestui moment, numitul C. s-a întâlnit cu inculpata A. care i-a comunicat persoanei vătămate că ea doar îi redactează plângerea, pe care nu i-o va semna, urmând ca plângerea să fie înaintată către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, tot de către persoana vătămată.

Potrivit declarației persoanei vătămate, inculpata nu știa să formuleze cererea care făcuse obiectul contractului de asistență juridică, iar formularele pe care i le-a prezentat erau unele vechi, motiv pentru care numitul C. i-a solicitat inculpatei să îi restituie suma de bani plătită drept onorariu de avocat, însă inculpata l-a refuzat și, ulterior nu i-a mai răspuns la telefon.

Numitul C. a depus la dosarul cauzei atât o copie de pe plângerea întocmită de către avocat A., cât și o copie de pe plângerea pe care persoana vătămată a afirmat că a făcut-o de unul singur și pe care a depus-o ulterior la poștă, fiind atașată recipisa de plată a tarifului de expediere, recipisă în care este menționat numele persoanei vătămate, ca fiind cel care a achitat suma de bani pentru acest serviciu.

Inculpata A. nu i-a restituit persoanei vătămate, la cererea acesteia, suma de bani, reprezentând onorariu de avocat, menționată în contractul de asistență juridică, deși inculpata obținuse această sumă de bani ca urmare a inducerii în eroare a persoanei vătămate, cu care a încheiat un contract de asistență juridică, prin care s-a obligat, în mod mincinos, că îi va redacta numitului C. o cerere ce urma a fi adresată Curții Europene a Drepturilor Omului, fapt care nu s-a întâmplat, astfel încât prejudiciul creat de către inculpată în sarcina persoanei vătămate este reprezentat tocmai de acest onorariu de avocat primit de către inculpată în mod injust.

Având în vedere multitudinea plângerilor formulate față de inculpata A., la data de 17.03.2021, prin adresa nr. x/2019 i s-a solicitat Baroului București să comunice copii de pe deciziile în materie disciplinară, emise în perioada 2018-2021, în ceea ce o privește pe aceasta, ca urmare a sesizărilor formulate de diverse persoane, pentru neîndeplinirea, de către inculpata A., a obligațiilor care au rezultat din contractele de asistență juridică încheiate.

Ca urmare a răspunsului comunicat de către Baroul București a rezultat faptul că inculpata A. a indus în eroare mai multe persoane, cu ocazia încheierii contractelor de asistență juridică, printre persoanele care au fost vătămate patrimonial, prin faptul că aceasta a perceput plata onorariului avocațial, fără a presta, în mod fraudulos, serviciile de asistență juridică la care se obligase, numărându-se și numiții G., Q., dar și numitul E..

La data de 13.05.2021, prin ordonanța procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, s-a dispus delegarea organelor de poliție judiciară, în vederea identificării celor trei persoane menționate mai sus și pentru a se stabili dacă acestea intenționează să formuleze plângeri penale față de inculpata A..

Potrivit procesului-verbal de verificări, întocmit de către organele de poliție din cadrul Poliției Sector 5 - Serviciul de Investigații Criminale, numita Q. a menționat că a apelat la serviciile juridice ale inculpatei A., cu care a încheiat un contract de asistență juridică, i-a achitat acesteia, cu titlu de onorariu, o sumă de bani pe care nu a dorit să o precizeze, pentru care deține chitanțe, însă ulterior inculpata nu a mai prestat serviciile de asistență juridică la care se obligase prin contractul încheiat.

Numita Q. a precizat că i-a formulat inculpatei A. o plângere la Baroul București, care a fost însă clasată, dar nu dorește să formuleze plângere penală față de inculpată și nici nu intenționează să depună copii de pe contractul de asistență juridică și de pe chitanțele care atestă plata onorariului.

În ceea ce îl privește pe numitul E., la dosarul cauzei nu a fost depus rezultatul verificărilor efectuate de către organele de poliție, referitor la raporturile juridice pe care acesta le-a avut cu inculpata A., precum și la eventualitatea depunerii unei plângeri față de aceasta, motiv pentru care s-a revenit de către procuror, cu o nouă ordonanță de delegare, rezultatul acestei ordonanțe de delegare, urmând a fi prezentat mai jos.

Numita G. a comunicat, potrivit procesului-verbal întocmit la data de 24.05.2021, de către organele de poliție judiciară din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Cluj - Serviciul de Investigații Criminale, că își menține pretențiile penale față de inculpata A., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, dar că nu dorește să dobândească calitatea de persoană vătămată în cauză, fiind de acord să se prezinte la unitatea de parchet competentă, în vederea audierii sale în calitate de martor.

Sesizarea din oficiu privind infracțiunea comisă în dauna numitei G..

Prin procesul-verbal din data de 21.03.2022, întocmit de către procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București s-a dispus sesizarea din oficiu, privind săvârșirea de către avocatul A. a infracțiunii de înșelăciune, faptă incriminată de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., în dauna numitei G. (care nu și-a manifestat intenția de a avea calitatea de persoană vătămată în cauză).

La data de 15.02.2022, numita G. a fost audiată în calitate de martor, în prezența apărătorului ales, în dosarul penal cu numărul de mai sus, ocazie cu care aceasta a declarat că avocata A. i-a fost recomandată de către o altă clientă a acesteia și, în baza recomandărilor pozitive pe care le primise, a încheiat 6 (șase) contracte de asistență juridică, în cursul anului 2019, în perioada 02.05.-25.09.2019, cu inculpata A., plătind diferite sume de bani drept onorariu de avocat, însă inculpata nu și-a îndeplinit, în mod fraudulos, obligațiile asumate, în niciunul dintre contractele de asistență juridică.

Astfel, contractele de asistență juridică, încheiate de inculpata A. cu numita G., depuse de către martoră în copie, la dosarul cauzei, însoțite de documente justificative, privind plata onorariului avocațial, sunt următoarele:

- contract seria x, nr. x/02.05.2019, în care este stabilit un onorariu de avocat în cuantum de 700 de RON, care a fost plătit către inculpată, prin chitanța seria x, nr. x/02.05.2019 și care are ca obiect consultanță juridică și redactarea/convocarea adunării generale a asociaților S.C. R. S.R.L. (societate la care martora a fost asociat);

- contract seria x, nr. x/21.06.2019, în care este stabilit un onorariu de avocat, în cuantum de 3.000 de RON și care are ca obiect consultanță juridică, precum și redactarea unei cereri de chemare în judecată, având ca obiect revocarea administratorului și asociatului S., plata onorariului fiind făcută potrivit chitanței seria x, nr. x/21.06.2019;

- contract seria x nr. x, care nu are menționată data încheierii lui, posibil încheiat la data de 22.07.2019, în care este stabilit un onorariu de avocat, în cuantum de 500 de RON, care a fost plătit către avocat prin chitanța seria x, nr. x/22.07.2019, care reprezintă cheltuieli, precum și prin chitanța seria x, nr. x/30.08.2019, care atestă plata sumei de 500 de RON, care reprezintă onorariu și care are ca obiect redactarea unei plângeri către Inspectoratul Teritorial de Muncă;

- contract seria x nr. x/01.08.2019, în care este stabilit un onorariu de avocat, în cuantum de 3.000 de RON, care a fost plătit către avocat prin chitanțele seria x, nr. x/01.08.2019, respectiv seria x, nr. x/16.08.2019 și care are ca obiect redactarea și formularea unei plângeri penale, precum și asistarea/reprezentarea clientei G., în faza de urmărire penală;

- contract seria x, nr. x/17.09.2019, în care este stabilit un onorariu de avocat, în cuantum de 1.500 de RON, care a fost plătit către avocat prin chitanța nr. x/17.09.2019 și care are ca obiect formularea plângerii penale, împotriva numitei S., pentru săvârșirea infracțiunii de furt;

- contract seria x, nr. x/25.09.2019, în care este stabilit un onorariu de avocat, în cuantum de 1.500 de RON, din care suma de 1.000 de RON a fost plătită către avocat, prin chitanța nr. x/25.09.2019 și care are ca obiect redactarea unei plângeri, însă nu se poate stabili cu exactitate obiectul acestui contract.

Cu ocazia audierii sale, în calitate de martor, numita G. a declarat că nu dorește să formuleze plângere penală față de numita A., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune și nici nu dorește să aibă calitatea de persoană vătămată/parte civilă în cauza penală.

Martora a declarat că a cunoscut-o pe inculpată prin intermediul unor prieteni și, după încheierea contractelor de asistență juridică, avocatul nu i-a acordat asistență juridică, nu a introdus plângerea penală la care se obligase și nici cererile de chemare în judecată care vizau probleme de drept comercial, nu a asistat-o și nici nu a reprezentat-o pe numita G., în fața instanțelor de judecată, deși pretinsese un onorariu de avocat, pentru fiecare dintre contractele de asistență juridică încheiate, onorariu care îi fusese achitat de către clienta sa.

Numita G. a depus la dosar șapte file, conținând conversațiile purtate prin intermediul aplicației whatsapp, atât de către ea cât și de către soțul ei, cu inculpata A., prin intermediul cărora îi solicitau avocatei să le comunice numerele de înregistrare ale plângerilor formulate de către aceasta, conversațiile fiind purtate în perioada 21.11-24.11.2019, precum și solicitarea martorei de reziliere a unora dintre contractele de asistență juridică încheiate și de recuperare a sumelor de bani, plătite drept onorariu, în cuantum de 7.500 de RON, dar și recuperarea sumei de 2.300 de RON, plătită pentru taxele de timbru.

Întrucât inculpata A. nu i-a răspuns martorei, nu i-a comunicat îndeplinirea obligațiilor rezultate din contractele de asistență juridică și nici nu i-a restituit sumele de bani plătite drept onorariu avocațial, după rezilierea contractelor de asistență juridică, numita G. a formulat o plângere la Baroul București.

Prin Decizia nr. 11/31.03.2021, ca urmare a sesizării formulată de către numita G., pronunțată de decanul Baroului București, a fost admisă cererea formulată de contestatoare împotriva avocatei A., aceasta din urmă fiind obligată să îi restituie clientei sale suma de 8.700 de RON.

Prin ordonanța procurorului din data de 21.03.2022, i s-a solicitat Baroului București să comunice documentația care a stat la baza emiterii Deciziei nr. 11/31.03.2021, în ceea ce privește sesizarea formulată de către numita G..

Potrivit documentației depusă la dosarul cauzei, numita G. a formulat sesizarea către Baroul București, la data de 25.11.2019, însă inculpata nu a formulat un punct de vedere în legătură cu sesizarea formulată și nici nu s-a prezentat la Baroul București, deși a fost citată în mod repetat.

La data de 09.12.2020, prin intermediul adresei de e-mail, inculpata a depus la Baroul București mai multe înscrisuri, intitulate "plângere penală", "notificare", "convocator", "cerere" despre care a afirmat că sunt întocmite ca urmare a contractelor de asistență juridică încheiate cu numita G., însă niciunul dintre aceste înscrisuri nu este semnat de către martoră sau de către avocata inculpată și nici nu prezintă vreo dovadă de înregistrare la vreuna dintre instituțiile menționate în cuprinsul lor. Inculpata nu a depus nici dovada că ar fi solicitat comunicarea lor prin intermediul serviciilor de curierat sau prin intermediul poștei, iar modalitatea în care aceste înscrisuri sunt redactate de către inculpata A. este de natură să inducă ideea că ele au fost întocmite tocmai pentru ca inculpata să fie exonerată de o eventuală răspundere disciplinară și să creeze impresia că avocata și-ar fi îndeplinit obligațiile rezultate din contractele de asistență juridică.

Prin Decizia nr