ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 28 martie 2024

Asupra apelului de față, în baza lucrărilor din dosar, constată:

Prin sentința penală nr. 15/2024 din 18 ianuarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 459 alin. (5) raportat la art. 459 alin. (3) C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii penale nr. 91 din 07 iunie 2023, pronunțată de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj, în dosar nr. x/2023.

Pentru a se pronunța asupra admisibilității în principiu a cererii de revizuire, Curtea de Apel Cluj a reținut următoarele:

În temeiul art. 453 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., potrivit căruia revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută "când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia", revizuentul A. a formulat cerere de revizuire cu privire încheierea penală nr. 91 din 07 iunie 2023, pronunțată de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj, în dosar nr. x/2023.

Conform cererii de revizuire, încheierea atacată este netemeinică și nelegală, întrucât este pronunțată cu încălcarea C. proc. pen., precum si a Convenției CEDO si cu nesocotirea dispozițiilor Deciziei nr. 3338/2011 a ÎCCJ, Deciziei CCR nr. 233/2021 (privind motivarea hotărârilor judecătorești), Deciziei nr. 250/2019 a CCR parag. 21, Deciziei nr. 495/2020 a CCR privind dispozițiile art. 430 C. proc. civ. și ale art. 513 alin. (4) teza II-a C. proc. civ. raportat la disp. art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În dovedirea celor afirmate privind nelegalitatea hotărârii judecătorești, petentul a invocat în probațiune înscrisurile pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca respectiv hotărârea judecătoreasca nr. 725/2020 pronunțată în dosarul nr. x/2019 și hotărârea judecătoreasca nr. 91/2023 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2023, precum și extrase din deciziile invocate.

Revizuentul a arătat că la data de 22-23.12.2012, Politia mun. Cluj-Napoca a constatat că o grupare criminală de indivizi condusă și instigată de Numitul B. locuitor lângă proprietatea mea devastată din str. x un protejat al Dl. Procuror C. din cadrul Parchetului de pe lângă jud. Cluj-Napoca și a Domnului Prim Procuror D. a intrat prin efracție în proprietate și în locuința și anexe distrugând toate ușile, geamurile, pereți acoperiș, sustrăgând toate bunurile posibile din Locuințe si anexe, Garaj încărcându-le în 2 transportatoare Auto de mare Tonaj și părăsind locul faptei noaptea fără să fie identificați. Persoana vătămată a făcut toate demersurile la Organele judiciare ale mun. Cluj Napoca și la Parchetul condus de prim Procuror D. care au început urmărirea penală în dosar nr. x/2012, fără niciun rezultat, întrucât odată cu preluarea dosarului nr. x/2023 de către dl procuror C. sub protecția dl. prim procuror D. nu s-a întâmplat nimic palpabil în identificarea făptuitorilor, iar in anul 2019 la 29 august cauza s-a clasat sub motivul intervenirii termenului de prescripție a faptelor.

Precizează că, disperat, persoana vătămată a înaintat organelor de justiție mai multe cereri la care nici nu i s-a răspuns însă la cererea nr. x/2019 judecător de camera preliminară al Judecătoriei Cluj-Napoca a admis cererea și a dispus conform art. 341 alin. (5) și alin. (6) C. proc. pen., desființarea soluției de clasare în dosarul nr. x/2012 sși trimiterea cauzei la procuror în vederea completării urmăririi penale în cauza indicând și calificarea încadrării judiciare a faptei corect, fapta încadrată juridic în mod intenționat greșit de către dl procuror C..

Conform legii penale organele judiciare de urmărire penală prin dl Procuror C. sub supravegherea dl. Prim Procuror D. aveau Obligația după desfintarea Ordonanței de Clasare prin Hotărârea Judecătorească nr. 725/2020 sa emită ORDONANȚA de Completare a UP sa reiregistreze cauza cu alt număr si sa procedeze la Cercetarea Penala confort 285, 305, 306 C. proc. pen. la desfășurarea Cercetării Penale si UP spre aflarea adevărului confort 5 si 8 C. proc. pen. si tragerea la răspundere a vinovaților in cauza dosar x/2012

Cu toate ca cunoșteau sarcinile de serviciu cele reveneau au refuzat categoric sa îndeplinească actele necesare si să respecte dispozițiile Hot Judecătorești Definitive si irevocabile nr. 725/2020 Executorie având si puterea lucrului judecat si fiind investita cu autoritatea lucrului judecat.

Din perspectiva celor expuse este de observat ca hotărârea instanței nr. 91/2023 nu se circumscrie exigentelor art. 403 alin. (1) lit. c) si lit. d) C. proc. pen. si nici dispozițiilor art. 14 alin. (6) C. proc. civ. raportat la art. 52 C. proc. pen. in condițiile in care nu sunt analizate raporturile juridice dintre parti prin prisma susținerilor, apărărilor si a probelor de la dosar.

Arată petentul că instanța, în disprețul legii si al obligațiilor ce-i reveneau in judecarea cauzei si in motivarea Hotărârii revizuite, a copiat expunerea Organului Judiciar de Urmărire Penala din Ordonanța de Clasare fara a convinge ca este imparțiala ca este investita cu judecarea cauzei in aflarea adevărului si in respectarea dispozițiilor legii conform art. 5 alin. (1) lit. a) din ROI al instanțelor si dispozițiile art. 4 alin 1 din legea 303/2022 precum si dispozițiile Deciziei nr. 459/2018 a ICCJ privitor la excepția puterii de lucru judecat

În încheierea expunerii motivelor se arată ca in concordanta cu jurisprudența CEDO instanțele CCR si ICCJ au statuat ca " obligația motivări hotărârii judecătorești, decurge din prevederile art. 6 pgfl din Convenția CEDO si art. 21 alin. (3) din Legea Fundamentala a României privind dreptul la un proces echitabil, precum și art. 401-404 C. proc. pen. privind cuprinsul și conținutul hotărârilor aplicabile indiferent de natura lor.

Totodată s-a arătat că indicarea motivelor de fapt și de drept care au servit la formarea convingerilor organelor judiciare, precum si analiza efectivă a argumentelor si apărărilor formulate de parti sunt garanții ale asigurării dreptului la apărare,in lipsa cărora Hotărârea este supusa desfintării (cauza Albina vs Romania, D Popescu Romania din care se desprind coordonatele de interpretare si aplicare a CEDO dreptul pârtilor de a prezenta observațiile considerate de acestea pertinente pentru propria lor cauza constituie o componenta a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 pgf 1 din Convenție, întrucât Convenția nu vizează garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci garantează drepturi concrete si efective,acest drept nu poate fi considerat efectiv decât daca aceste observații sunt într-adevar "ascultate" adică analizate examinate in mod temeinic de către instanța sesizata Doamna/Domnule președinte cu respect arat ca in cererea adresata instanței Curtea de Apel Cluj in cauza dosar nr. x/2023 am indicat fapte concrete de încălcare al Legii Penale privitor la armatoarele aspecte:

Prin refuzul intenționat organele judiciare de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca in cauza dosar nr. x/2012 de a respecta dispozițiile Hotărârii Judecătorești 725/2020 in aflarea adevărului conf. Art. 5, art. 285, art. 305 si 306 C. proc. civ. i s-a produs o paguba pecuniara reală de peste 40000 de EURO si i s-au încălcat Drepturile prev. de art. 81 C. proc. pen., ale art. 5 și 8 C. proc. pen. precum si interesele sale legitime de a putea folosi bunurile proprii câștigate in mod licit de către acesta si familia sa, nemaiavând posibilitatea ca aceste bunuri sa le lase moștenire urmașilor săi conf. Legii nr. 287/2009 încălcând astfel art. 297 C. pen.

Prin încheierea penală nr. 91 din 07 iunie 2023, pronunțată de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței din 6.02.2023 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2022 și împotriva ordonanței din 3.03.2023 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2023

Curtea de Apel Cluj a constatat că, potrivit art. 452 C. proc. pen., hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă. Atunci când o hotărâre privește mai multe infracțiuni sau mai multe persoane, revizuirea se poate cere pentru oricare dintre fapte sau dintre făptuitori. Potrivit art. 453 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia, iar conform alin. (5) al aceluiași articol, în cazul prevăzut la alin. (1) lit. e), toate hotărârile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii.

În cauză, petentul A. a solicitat revizuirea încheierii penale nr. 91/2023 a Curții de Apel Cluj pronunțată în dosarul penal nr. x/2023, invocând faptul că ar exista două hotărâri definitive care nu se pot concilia. În ciuda motivelor invocate formal, respectiv aparenta imposibilitate de conciliere a două hotărâri judecătorești definitive, petentul critică însă încheierea penală nr. 91/2023 a Curții de Apel Cluj din perspectiva legalității și temeiniciei, apreciind acesta că la pronunțarea acestei hotărâri judecătorești au fost încălcate dispozițiile C. proc. pen., ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3338/2011, Deciziilor Curții Constituționale a României nr. 233/2021, 250/2019 și 459/2020, precum și dispozițiile art. 430 și art. 513 alin. (4) teza a II-a rap. la art. 509 alin. (1) pc. 8 din C. proc. civ.. În susținerea acestor critici de nelegalitate și netemeinicie a invocat revizuientul inclusiv încheierea penală nr. 725/2020 a Judecătoriei Cluj Napoca pronunțată în dosarul penal nr. x/2019

Prezentând sintetic procedurile anterioare formulării cererii de revizuire înregistrată sub numărul de dosar x/2023, judecătorul de cameră preliminară a constatat că în dosarul penal nr. x/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca, prin ordonanța procurorului din data de 20.08.2019 s-a dispus clasarea cauzei cu privire la presupusele fapte penale în dauna persoanei vătămate A. cercetate în acel dosar, apreciindu-se că a intervenit prescripția răspunderii penale. Plângerea formulată de petent împotriva acestei ordonanțe, adresată prim-procurorului, a fost respinsă, iar ulterior persoana vătămată s-a adresat cu plângere împotriva soluției de clasare la judecătorul de cameră preliminară.

Prin încheierea penală nr. 725/13.03.2020 a Judecătoriei Cluj Napoca a fost admisă plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței de clasare din data de 29.08.2019, a fost desființată soluția de clasare și s-a dispus trimiterea cauzei la procuror în vederea completării urmăririi penale, reținându-se de către judecător că în raport de încadrarea juridică apreciată drept corectă, termenul de prescripție a răspunderii penale nu era împlinit.

La data de 05.11.2020 a fost înregistrată plângerea penală formulată de petentul A. împotriva unuia dintre procurorii de caz și a prim procurorului care a soluționat plângerea contra soluției de clasare, din dosarul penal nr. x/2012 S-a înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție dosarul penal nr. x/2020, care ulterior a fost trimis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, ca urmare a desființării secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, și a fost înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj sub nr. x/2022.

Prin ordonanța din data de 06.02.2023 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosarul penal nr. x/2022 s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen.. Împotriva soluției de clasare a formulat plângere petentul A., plângere ce a fost respinsă de procurorul general din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj. Petentul a criticat mai departe soluția de clasare dispusă în acest dosar prin plângere adresată judecătorului de cameră preliminară, plângere ce a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj sub nr. x/2023.

Prin încheierea penală nr. 91/07.06.2023 a Curții de Apel Cluj, în dosar nr. x/2023, a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței din 06.02.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2022 și împotriva ordonanței din 03.03.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2023

Față de motivele invocate în susținerea cererii de revizuire formulate de petent în prezenta cauză, judecătorul de cameră preliminară a constatat că, deși la nivel formal petentul invocă temeiul de revizuire reglementat de art. 453 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., din elaborarea motivelor ce stau la baza cererii de revizuire reiese faptul că acesta critică pe fond încheierea penală nr. 91/2023 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj. Apreciază petentul că această încheiere penală este nelegală și netemeinică, invocând pe de o parte aspecte ce țin de presupusele fapte reclamate de petent în sarcina procurorilor față de care a formulat plângerea penală în dosarul penal nr. x/2022, iar pe de altă parte nemotivarea corespunzătoare a încheierii penale nr. 91/2023 a Curții de Apel Cluj. Aceste motive ale cererii de revizuire nu au legătură cu temeiul invocat, prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. e) C. proc. pen.

Judecătorul de cameră preliminară constată că încheierea penală nr. 91/2023 a Curții de Apel Cluj este o încheiere ce a fost pronunțată în procedura reglementată de art. 341 C. proc. pen.., încheiere care, potrivit art. 341 alin. (8) rap. la art. 341 alin. (6) C. proc. pen.., este definitivă, deci nesupusă nici unei căi de atac. Prin urmare, indiferent de calea procedurală aleasă pentru atacarea unei încheieri prin care s-a soluționat o plângere contra soluției de clasare, o verificare a legalității și temeiniciei modului în care judecătorul a apreciat și coroborat actele dosarului respectiv și a făcut aplicarea dispozițiilor legale la respectiva speță este inadmisibilă. Verificarea condițiilor prevăzute de art. 459 alin. (3) lit. c) și e) C. proc. pen. nu presupune simpla observare a indicării la nivel formal a temeiurilor prevăzute de art. 453 C. proc. pen., ci și examinarea motivelor de fapt expuse în argumentarea pretinsei incidențe a unui temei de revizuire, motive care la rândul lor pot atrage inadmisibilitatea cererii de revizuire.

Totodată, și dacă s-ar reține că petentul a invocat caracterul ireconciliabil al încheierilor penale nr. 91/2023 a Curții de Apel Cluj și nr. 725/2020 a Judecătoriei Cluj Napoca, judecătorul reține faptul că ambele încheieri sunt pronunțate în procedura plângerii contra soluției procurorului și nu reprezintă hotărâri definitive prin care să se fi rezolvat acțiunea penală sau acțiunea civilă, doar astfel de hotărâri putând fi supuse revizuirii în baza temeiurilor prevăzute de art. 453 C. proc. pen.

Mai mult decât atât, prin încheierea penală nr. 91/2023 a Curții de Apel Cluj, a fost validată soluția de clasare dispusă în cauză de procuror, soluție de clasare ce a avut în vedere inclusiv aspectele faptice ulterioare pronunțării încheierii penale nr. 725/2020 a Judecătoriei Cluj Napoca cu privire la care petentul reclamase o presupusă conduită abuzivă din partea procurorilor. În esență, petentul pare a invoca o pretinsă contradicție între cele două încheieri penale anterior menționate prin prisma actelor de cercetare îndeplinite ulterior încheierii nr. 725/2020, acte prin care, în opinia petentului, nu s-ar fi respectat dispozițiile acestei încheieri, însă încheierea penală nr. 91/2023 a Curții de Apel Cluj a soluționat plângerea petentului împotriva soluției de clasare prin care s-au analizat inclusiv aceste critici ale revizuientului.

Judecătorul de cameră preliminară a apreciat în concluzie că prin prezenta cerere de revizuire nu au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procedurilor penale, faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu conduc în mod evident la stabilirea existenței unor temeiuri legale ce ar permite revizuirea, nu a fost invocată în concret o imposibilitate de conciliere a două hotărâri penale definitive, iar cererea de revizuire a fost formulată împotriva unei hotărâri ce nu poate fi supusă revizuirii.

Împotriva sentinței penale nr. 15/2024 din 18 ianuarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori în dosarul nr. x/2023, revizuentul A. a formulat apel, susținând că a formulat calea de atac întrucât, există erori de judecată și apreciere a probelor dosarului, fiind stabilită incorect situația juridică de fapt în cauză.

A mai susținut că, prin cererea de revizuire, a arătat că există două hotărâri definitive ireconciliabile, respectiv hotărârea nr. 91/2023 a Curții de Apel Cluj și hotărârea nr. 725/2020 pronunțată de Judecătoria Cluj Napoca.

Examinând cauza, cu prioritate, din perspectiva admisibilității căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție constată următoarele:

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac exercitate împotriva hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de cenzurare a unei hotărâri judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Astfel, dând eficiență principiului stabilit prin dispozițiile art. 129 din Constituția României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acestora și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

În speță, Înalta Curte constată că împotriva sentinței penale nr. 15/2024 din 18 ianuarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori în dosarul nr. x/2023, revizuentului A. nu îi este recunoscută nicio cale de atac; prin sentința apelată, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A., cu privire la încheierea penală nr. 91 din 07 iunie 2023, pronunțată de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2023.

Conform dispozițiilor art. 459 alin. (7) C. proc. pen., "Încheierea prin care este admisă în principiu cererea de revizuire este definitivă. Sentința prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilității în principiu, este supusă aceleiași căi de atac ca și hotărârea la care se referă revizuirea."

Hotărârea la care se referă revizuirea este reprezentată de încheierea penală nr. 91 din 07 iunie 2023, pronunțată de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2023, prin care a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței din 6.02.2023 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2022 și împotriva ordonanței din 3.03.2023 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2023

Or, această încheiere (pronunțată în procedura soluționării plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată) este definitivă, în conformitate cu dispozițiile art. 341 alin. (8) rap. la art. 341 alin. (6) C. proc. pen., iar în privința acestei hotărâri legea nu prevede posibilitatea exercitării vreunei căi de atac.

Același statut, de hotărâre definitivă, cu privire la care legea nu prevede posibilitatea exercitării vreunei căi de atac, îl are și încheierea penală nr. 725/2020 a Judecătoriei Cluj Napoca în dosarul penal nr. x/2019, de asemenea, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară în procedura plângerii contra soluției procurorului, cu privire la care revizuentul susține că se referă cererea de revizuire.

Exercitarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare împotriva unei hotărâri definitive, pentru care legea nu prevede această posibilitate, încălcă coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege, dispozițiile ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, dar și principiul unicității căilor de atac și modul de stabilire a ierarhiei acestora.

Prin urmare, în raport de dispozițiile art. 459 alin. (7) teza finală C. proc. pen., având în vedere că împotriva hotărârii definitive la care se referă revizuirea, legea nu prevede posibilitatea exercitării vreunei căi de atac, Înalta Curte constată că apelul exercitat de revizuentul A. este inadmisibil.

Având în vedere considerentele expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 421 pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de revizuentul A. împotriva sentinței penale nr. 15/2024 din 18 ianuarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori în dosarul nr. x/2023.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat apelantul revizuent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de revizuentul A. împotriva sentinței penale nr. 15/2024 din 18 ianuarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori în dosarul nr. x/2023.

Obligă apelantul revizuent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 martie 2024.