ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 924/2024
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 924/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 23 aprilie 2024
Asupra cererii de revizuire, din actele dosarului, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 13 noiembrie 2020 pe rolul Tribunalului Arad, secția a III-a contencios administrativ și fiscal litigii de muncă și asigurări sociale sub nr. x/2020 reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, a solicitat instanței să dispună: obligarea pârâților la aplicarea întocmai a prevederilor art. 1 din H.G. nr. 1/2017, art. 1 din H.G. nr. 846/2017, art. 1 și 2 din H.G. nr. 937/2018, art. 1 și 2 din H.G. nr. 935/2019, art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2015, art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017, art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015, în procesul de revizuire a deciziei de actualizare a pensiei militare de stat urmând a fi luate în calcul: a) actualizarea soldei de funcție cel puțin la nivelul salariului minim brut garantat în plată în perioada 2017-2019, conform prevederilor H.G. nr. 1/2017, H.G. nr. 846/2017, H.G. nr. 937/2018, H.G. nr. 935/2019, adoptate în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 164 alin. (1) și 11 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, majorare la care se adaugă în plus salariul de comandă, solda de merit, gradațiile, indemnizații și alte sporuri; b) majorarea de 15% la cuantumul brut al soldei de funcție la toate elementele de calcul al pensiei militare de stat, stabilite procentual funcție de aceasta, conform art. 60 din Legea nr. 223/2015, art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017 și art. 1 din Anexa 2 a Ordinului M.A.P.N. nr. M25/2016; c) majorarea de 5% prevăzută de art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2015 prin derogare de la art. 59 din Legea nr. 223/2015.
De asemenea, a solicitat obligarea pârâților să prezinte metodologia comună adoptată de Direcțiile financiare pentru actualizarea pensiilor militare de stat prevăzută de art. 60 din Legea nr. 223/2015, aprobată de conducătorii instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, asociată fiecărui element de calcul în parte, precum și actul normativ care o reglementează.
A mai solicitat reclamantul recalcularea deciziei de actualizare a pensiei pe baza metodologiei comune de actualizare a pensiilor militare de stat și obligarea pârâților la plata retroactivă a tuturor drepturilor de pensie cuvenite, așa cum au fost stabilite de prevederile legale, actualizate cu rata inflației și dobânda legală aferentă drepturilor bănești, începând cu data scadenței și până la data plății efective, precum și daune morale și materiale pentru prejudiciul suferit.
Prin sentința civilă nr. 582 din 13 iunie 2023 pronunțată de Tribunalul Arad, secția a III-a contencios administrativ și fiscal litigii de muncă și asigurări sociale a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Apărării Naționale.
A fost admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune în ceea ce privește pretențiile anterioare datei de 13.11.2017, invocată de pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, fiind respinsă ca prescrisă acțiunea reclamantului pentru pretențiile aferente acestei perioade.
Totodată, a fost respinsă acțiunea, astfel cum a fost formulată și precizată, având ca obiect recalculare pensie.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul A..
Prin decizia civilă nr. 986 din 15 noiembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale a fost respins apelul reclamantului.
Împotriva acestei decizii, la 18 ianuarie 2024, a formulat cerere de revizuire reclamantul A., în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., solicitând anularea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În susținerea cererii de revizuire s-a arătat, sub un prim aspect, faptul că instanțele de fond nu au luat în considerare înscrisurile depuse de către reclamant.
De asemenea, revizuentul a invocat decizia nr. 515/2018 a Curții de Apel Alba, secția I civilă și decizia nr. 935/2021 a Curții de Apel Constanța, susținând contrarietatea hotărârii atacate în raport cu aceste decizii.
Au mai fost evocate și considerentele deciziei Curții Constituționale nr. 20/02.02.2000.
Nu în ultimul rând, revizuentul a învederat faptul că hotărârea a cărei revizuire o solicită i-a fost comunicată la 22.12.2023.
La data de 16 februarie 2024 a fost înregistrată întâmpinarea formulată de intimata Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale prin care s-a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.
La data de 19 februarie 2024 a fost înregistrată întâmpinarea formulată de intimatul Ministerul Apărării Naționale prin care s-a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.
Prin decizia civilă nr. 213 din 22 februarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de litigii de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2024 a fost respinsă cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Totodată, a fost declinată în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Cauza a fost înregistrată la data de 25 martie 2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă sub nr. x/2024.
Înalta Curte de Casație și Justiție, luând în examinare cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția tardivității, invocată din oficiu, reține următoarele considerente:
Cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. are ca obiect decizia civilă nr. 986 din 15 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2020, în susținerea cererii invocându-se că hotărârea atacată încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 515/2018 a Curții de Apel Alba, secția I civilă și respectiv a deciziei nr. 935/2021 a Curții de Apel Constanța.
Partea a învederat că cererea este introdusă în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei atacate pe calea revizuirii-22.12.2023.
Potrivit art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., "termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri".
Astfel, când se invocă motivul de revizuire privind existența unor hotărâri definitive potrivnice, termenul de revizuire este de o lună și curge de la data pronunțării ultimei hotărâri, fiind fără relevanță dacă partea a fost prezentă sau nu la dezbaterile în fond ori la pronunțare și indiferent de data comunicării hotărârii, întrucât, de la data pronunțării, hotărârea a rămas definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.
Totodată, se impune a fi arătat că, în privința momentului de la care curge termenul de revizuire pentru contrarietate de hotărâri, art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu distinge între ipoteza în care se invocă încălcarea efectului negativ al autorității de lucru judecat și cea în care se invocă nerespectarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat. Or, unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă.
Mai mult, în ceea ce privește dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Curtea Constituțională a reținut constant în jurisprudența sa conformitatea acestor prevederi cu legea fundamentală, arătând că "Art. 461 alin. (1) din C. proc. civ. clarifică obiectul asupra căruia poartă orice cale de atac, stabilind că partea din hotărâre împotriva căreia se îndreaptă aceasta este soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii.
Așadar, revizuirea, la fel ca orice altă cale de atac, indiferent de caracterul acesteia, ordinară sau extraordinară, de reformare sau de retractare, devolutivă sau nedevolutivă, se îndreaptă împotriva soluției cuprinse în dispozitivul hotărârii.
Chiar dacă, în concepția actuală a C. proc. civ., se bucură de autoritate de lucru judecat atât dispozitivul hotărârii, cât și considerentele pe care acesta se sprijină, după cum prevede art. 430 alin. (2), revizuirea întemeiată pe motivul nesocotirii autorității de lucru judecat nu poate viza decât soluția pronunțată, de vreme ce efectul admiterii cererii de revizuire este anularea ultimei hotărâri, în întregul ei, fără analiza eventualei contrarietăți existente între considerentele decisive ale hotărârilor în discuție.
Este adevărat că art. 461 alin. (2) reglementează și problema considerentelor, în sensul că, potrivit acestuia, calea de atac poate să vizeze anumite considerente ale hotărârii, și anume cele prin care s-au dat dezlegări unor probleme de drept ce nu au legătură cu judecata acelui proces sau care sunt greșite ori cuprind constatări de fapt ce prejudiciază partea. Într-o asemenea situație, instanța, admițând calea de atac, va înlătura acele considerente și le va înlocui cu propriile considerente, menținând soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate. Însă această ipoteză este valabilă numai în ceea ce privește căile de atac de reformare, întrucât necesită un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu și în ceea ce privește căile de atac de retractare, așa cum este revizuirea. (...)" "În consecință, (...) faptul că termenul de introducere a cererii de revizuire curge de la pronunțarea ultimei hotărâri nu împiedică accesul la justiție al părții și nici dreptul la apărare, întrucât demonstrarea existenței motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu presupune cu necesitate cunoașterea considerentelor dezvoltate de instanța care a pronunțat ultima hotărâre, ci implică doar argumentarea existenței identității de părți, obiect și cauză din cele două procese, lucru posibil și în lipsa motivării hotărârii a cărei revizuire se solicită." (Decizia nr. 366/2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 722 din 22 iulie 2021 și Decizia nr. 530/2023, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 265 din 28 martie 2024)
În cauză, Înalta Curte reține că termenul de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a început să curgă la 15 noiembrie 2023, moment care coincide cu data pronunțării ultimei hotărâri, respectiv a deciziei civile nr. 986 din 15 noiembrie 2023 a Curții de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale, atacate pe calea revizuirii.
Termenul de revizuire fiind un termen stabilit pe luni, devin incidente dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 3 teza I C. proc. civ., care prevăd că termenele socotite pe luni se împlinesc în ziua corespunzătoare din ultima lună.
Așadar, termenul pentru introducerea cererii de revizuire pendinte, de o lună, s-a împlinit la 15 decembrie 2023, aceasta fiind ultima zi în care cererea putea fi formulată în mod procedural.
Or, se constată că revizuentul a depus cererea de revizuire prin poștă electronică, la data de 18 ianuarie 2024 (dosarul de revizuire nr. x/2024 al Curții de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale, fiind astfel depășit termenul imperativ de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Prin urmare, devine incidentă sancțiunea instituită de art. 185 alin. (1) teza I C. proc. civ., potrivit căruia, "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel".
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 511 alin. (1) pct. 8 raportat la art. 513 alin. (1) și (6) C. proc. civ., va respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 986 din 15 noiembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2020.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 986 din 15 noiembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2020.
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 aprilie 2024.