ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 844/2024

Ședința publică din data de 16 aprilie 2024

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția a II-a civilă la 31.12.2021, sub nr. x/2021, reclamanta UAT COMUNA JUPÂNEȘTI prin Primar, în contradictoriu cu pârâta ASOCIERE A. S.R.L., B. S.R.L., C. S.R.L. și D. S.R.L., condusă de A. S.R.L., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata penalităților de întârziere de 0,1 % din restul de executat, conform clauzelor contractuale reprezentând suma de 7781 RON pe zi de întârziere și până la data îndeplinirii efective a obligației de finalizare a lucrărilor contractate, conform art. 19 -19.1, lit. b) din contract; daunelor interese în cuantum egal cu valoarea neexecutată a contractului, respectiv suma de 7780352 RON potrivit art. 29-29.1.1 din contract; cheltuielilor efectuate cu expertiza tehnica dispusă; cu cheltuieli de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1350 C. civ.

Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Prin sentința nr. 61 din 22 martie 2023, Tribunalului Gorj, secția a II-a civilă a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta UAT COMUNA JUPÂNEȘTI - prin Primar, în contradictoriu cu pârâta ASOCIERE A. S.R.L., B. S.R.L., C. S.R.L. și D. S.R.L., condusă de A. S.R.L., având ca obiect executare contract administrativ.

Împotriva acestei sentințe, a formulat apel reclamanta UAT COMUNA JUPÂNESTI - prin Primar, susținând că nu poate fi reținută o culpă a autorității locale privind majorarea costurilor lucrărilor ca urmare a adoptării O.U.G. nr. 114/2019, iar referitor la refuzul la plată a lucrărilor executate se arată că acestea nu au fost însușite și confirmate de dirigintele de șantier.

Prin decizia nr. 410/2023 din 03 octombrie 2023, Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă a admis excepția tardivității formulării cererii de apel, invocată din oficiu, și a respins, ca tardiv, apelul declarat de reclamanta UAT COMUNA JUPÂNESTI - prin Primar, împotriva sentinței nr. 61/22.03.2023 pronunțate de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimata pârâta ASOCIERE A. S.R.L., B. S.R.L., C. S.R.L. și D. S.R.L., condusă de A. S.R.L.

Împotriva deciziei menționate a formulat recurs reclamanta UAT COMUNA JUPÂNESTI - prin Primar, solicitând, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată la Curtea de Apel Craiova, motivat de faptul că, în mod nelegal instanța de apel a admis excepția tardivității și a reținut că termenul de apel este cel prevăzut de art. 55 din Legea nr. 101/2016 și nu termenul de apel de 30 de zile prevăzut de C. proc. civ.

Evocând dispozițiile art. 53 alin. (1

1

) și art. 55 alin. (3

1

) din Legea nr. 101/2016, autoarea recursului a susținut că obiectul cererii de chemare în judecată - despăgubiri ca urmare a încetării de comun acord a duratei contractului nr. x/107.09.2018, potrivit actului adițional nr. x/04.09.2020 - nu se încadrează în niciuna din ipotezele prevăzute de art. 53 alin. (1

1

), respectiv litigiile și cererile care decurg din executarea contractelor administrative, deoarece contractul nu mai era în vigoare începând cu 31.12.2020, dar nici în ipoteza litigiilor și cererilor care decurg din rezilierea, rezoluțiunea, denunțarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor.

Din punctul recurentei de vedere, hotărârea pronunțată de Curte este nelegală, fiind pronunțată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, întrucât instanța de apel a aplicat o normă specială la o situație care nu intra sub incidența acesteia, termenul de apel de 10 zile prevăzut de dispozițiile art. 55 alin. (3

1

) din Legea nr. 101/2016 neavând aplicabilitate în cauză.

În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin întâmpinarea înaintată la dosarul cauzei la 15.02.2024, intimata-pârâtă a invocat excepția inadmisibilității căii extraordinare de atac a recursului, în raport de dispozițiile art. 55 alin. (3

1

) din Legea nr. 101/2016, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat formulat.

Recurenta-reclamantă a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a precizat că înțelege să își mențină argumentele arătate prin cererea de recurs.

Prin rezoluția din 06.03.2024, în vederea soluționării căii extraordinare de atac a recursului, s-a fixat termen de judecată la 16.04.2024, în ședință publică, cu citarea părților.

La acest termen de judecată, instanța supremă a rămas în pronunțare asupra excepției inadmisibilității căii extraordinare de atac, invocate de intimata-pârâtă prin întâmpinare.

Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., a luat în examinare excepția inadmisibilității căii extraordinare de atac, invocată de intimata-pârâtă, urmând a respinge recursul, ca inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere de 0,1 % din restul de executat conform clauzelor contractuale, reprezentând suma de 7781 RON pe zi de întârziere și până la data îndeplinirii efective a obligației de finalizare a lucrărilor contractate, conform art. 19 -19.1, lit. b) din Contractul de achiziție publică de lucrări nr. x/07.09.2018 încheiat în temeiul Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, respectiv la plata daunelor interese în cuantum egal cu valoarea neexecutată a contractului, respectiv suma de 7780352 RON potrivit art. 29-29.1.1 din contract.

Se constată, astfel, că pretențiile reclamantei decurg din executarea unui contract de achiziție publică, fiind incidente norme speciale sub aspectul procedurii de soluționare a acestor litigii.

Având în vedere faptul că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la 31.12.2021, potrivit art. 27 C. proc. civ., în cauză, este incidentă Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, în forma modificată prin O.U.G. nr. 114/2020, intrată în vigoare la 13.07.2020.

Prin Legea nr. 101/2016 a fost reglementat în mod distinct regimul juridic al remediilor și căilor de atac, aplicabil în mod unitar și valabil în materie de atribuire a contractelor de achiziții publice, achiziții sectoriale, concesiuni de lucrări și concesiuni de servicii.

Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din actul normativ menționat, "Prezenta lege reglementează remediile, căile de atac și procedura de soluționare a acestora, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară, în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune, precum și organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor" și "prezenta lege se aplică și cererilor având ca obiect acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și celor privind executarea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor".

De asemenea, potrivit art. 53 alin. (1

1

) din Legea nr. 101/2016, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 114/2020, aplicabilă litigiului pendinte, "procesele și cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția civilă a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția în care își are sediul social/domiciliul reclamantul", iar conform art. 55 alin. (3

1

) din același act normativ "hotărârea pronunțată în cazul litigiilor prevăzută la art. 53 alin. (1

1

) poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, la instanța ierarhic superioară. Apelul este soluționat de urgență și cu precădere, într-un termen ce nu va depăși 30 de zile de la data sesizării legale a instanței.".

Din textele legale evocate rezultă că hotărârile pronunțate în litigiile privind executarea contractelor administrative, în care se încadrează și contractele de achiziție publică, pot fi atacate numai cu apel, potrivit art. 55 alin. (3

1

) din Legea nr. 101/2016, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 114/2020.

Înalta Curte mai reamintește că legiuitorul a prevăzut la art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ. că, "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.".

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., "sunt hotărâri definitive [...] 4. hotărârile date în apel fără drept de recurs".

În cauză, recursul are ca obiect decizia nr. 410/2023 din 03 octombrie 2023, prin care Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă a soluționat, cu caracter definitiv, acțiunea promovată de reclamantă având ca obiect executarea unui contract administrativ, natura contractului în discuție nefiind contestată.

Prin urmare, raportat la dispozițiile legale citate mai sus, decizia atacată este una definitivă de la pronunțare, în accepțiunea art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. raportate la art. 55 alin. (3

1

) din Legea nr. 101/2016, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Înalta Curte notează că instanța nu are posibilitatea de a considera admisibilă orice cale de atac promovată, chiar dacă hotărârea atacată ar fi considerată de părți netemeinică sau nelegală, ci are obligația de a analiza căile de atac în limitele și cu respectarea condițiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenței dreptului, recunoscut în preambulul Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și, implicit, a principiului securității raporturilor juridice, conform căruia o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres și limitativ stabilite de lege.

Așa fiind, în considerarea obiectului cererii de chemare în judecată privind executarea unui contract de achiziție publică, se reține că hotărârea recurată are caracter definitiv de la pronunțare potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă a fi atacată cu recurs, întrucât aceasta se înscrie în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (2) teza finală din același cod coroborat cu art. 55 alin. (3

1

) și art. 53 alin. (1

1

) din Legea nr. 101/2016.

În consecință, pentru considerentele ce preced, conform art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă UAT COMUNA JUPÂNEȘTI - prin Primar, împotriva deciziei nr. 410/2023 din 03 octombrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta-reclamantă UAT COMUNA JUPÂNEȘTI - prin Primar, împotriva deciziei nr. 410/2023 din 03 octombrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 aprilie 2024.