ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 599/2024

Ședința publică din data de 20 martie 2024

Asupra cererii de revizuire de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2023 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, A. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 796 din 12 octombrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2022.

În motivarea cererii, revizuentul arată că instanța de control judiciar a procedat la o nouă judecată asupra fondului și, cu încălcarea principiului disponibilității, a analizat legalitatea clauzei privind acordarea sporului de suprasolicitare neuropsihică, dar nu a analizat dacă sunt îndeplinite condițiile pentru existența unei plăți nedatorate.

Autorul căii de atac susține că dreptul de creanță al reclamantei a încetat de drept odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 329/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială.

Revizuentul mai arată că prin decizia nr. 796 din 12 octombrie 2023 s-a considerat că sunt îndeplinite condițiile cumulative privind existența unei plăți nedatorate, cu încălcarea autorității de lucru judecat a Deciziei nr. 17/2016, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a Deciziei Curții Constituționale nr. 203 din 7 aprilie 2016 și a Deciziei Curții Constituționale nr. 792 din 23 noiembrie 2021.

Revizuentul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1, 2 și 8 C. proc. civ.

Examinând, cu prioritate, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității cererii de revizuire, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Cu titlu prealabil, instanța supremă reține că prin încheierea din 13 decembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a disjuns cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și a amânat pronunțarea asupra excepției necompetenței materiale la 14 decembrie 2023.

Prin decizia civilă nr. 999 din 14 decembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Ca urmare, instanța supremă este învestită numai cu analiza motivelor de revizuire subsumate prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Potrivit acestui text de lege, "Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri."

Autorul demersului judiciar solicită revizuirea deciziei civile nr. 796 din 12 octombrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2022, susținând că este contrară Deciziei nr. 17/2016, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Deciziei Curții Constituționale nr. 203 din 7 aprilie 2016 și Deciziei Curții Constituționale nr. 792 din 23 noiembrie 2021.

Rațiunea reglementării revizuirii prevăzută în art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea autorității de lucru judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având aceleași părți, același obiect și aceeași cauză, situație în care executarea sau efectele hotărârilor devin imposibile ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă. Depășirea acestei situații creată de existența hotărârilor potrivnice nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității lucrului judecat.

Înalta Curte reține că Decizia nr. 17/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost pronunțată în materia stabilirii regimului juridic al clauzelor din contractul colectiv de muncă în raport de statuările din decizia Curții de Conturi referitoarea la acordarea unor drepturi bănești. Sesizarea instanței supreme în temeiul art. 519 și urm. C. proc. civ. nu are loc în vederea soluționării unui litigiu între două părți aflate pe poziții adverse și nici în vederea realizării controlului judiciar. Această decizie a fost pronunțată în scopul asigurării unei practici judiciare unitare, într-un cadru procesual particular, astfel că nu poate fi verificată niciuna din condițiile care ar justifica retractarea hotărârii atacate cu revizuire pentru încălcarea autorității de lucru judecat.

Deciziile Curții Constituționale vizează neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, astfel cum prevede art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Autoritatea de lucru judecat atașată considerentelor și dispozitivului acestor acte jurisdicționale se raportează la obiectul special al sesizării instanței de contencios constituțional, și anume conformitatea dispozițiilor legale cu prevederile Constituției. Nici în această situație nu este posibilă verificarea condițiilor avute în vedere de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În concluzie, revizuirea pentru hotărâri potrivnice presupune recunoașterea preeminenței chestiunii litigioase rezolvate, prin autoritatea de lucru judecat a hotărârii care o tranșează. Această hotărâre vizează, în toate cazurile, o situație juridică particulară, într-un raport juridic determinat. Nu au această valență hotărârile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în procedurile de asigurare a unei practici unitare și nici deciziile Curții Constituționale, care, deși au atașat atributul obligativității, sunt generate de nevoia de interpretare unitară a legii, respectiv de verificare a conformității actului normativ cu prevederile legii fundamentale, și nu rezolvă o situație litigioasă determinată; de aceea, a invoca astfel de decizii cu valența determinată de revizuent excedează sensul și limitele art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8, art. 513 și art. 519 C. proc. civ. și art. 29 din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 796 din 12 octombrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2022.

Cu recurs în 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 martie 2024.