ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 315/2024
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 315/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 13 februarie 2024
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, secția I civilă la 28.07.2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII CONSTANȚA, a formulat contestație împotriva deciziei de pensionare nr. x/29.06.2021.
În drept, a invocat dispozițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Pârâta nu a formulat întâmpinare, însă a depus dosarul administrativ.
Prin sentința civilă nr. 2178 din 16 iunie 2022, Tribunalul Constanța, secția I civilă a respins cererea formulată de reclamant ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat apel reclamantul.
Prin încheierea din 15.11.2022, constatând îndeplinite cerințele impuse de art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., Curtea de Apel Constanța, secția I civilă a suspendat judecata cauzei.
Prin decizia civilă nr. 502/AS din 12 septembrie 2023, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă a constatat perimat apelul formulat de reclamantul A., în contradictoriu cu intimata-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII CONSTANȚA.
Împotriva acestei decizii civile a declarat recurs reclamantul, fără a motiva cererea în fapt și în drept.
Intimata-pârâtă nu a formulat întâmpinare.
Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., a luat în examinare excepția tardivității căii extraordinare de atac, invocată din oficiu, urmând a respinge recursul, ca tardiv, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.
În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.
Norma generală care reglementează termenul de exercitare a recursului și momentul de la care începe să curgă acesta este reprezentată de art. 485 alin. (1) C. proc. civ.
Astfel, conform articolului anterior menționat, termenul de recurs este de 30 de zile și începe să curgă de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
În cazul perimării însă, legiuitorul român a ales să reglementeze o normă specială, derogatorie, de la termenul general pentru exercitarea căii de atac a recursului, fixând, totodată, și un reper temporar distinct pentru începerea curgerii termenului de exercitare a recursului.
În acest sens, dispozițiile art. 421 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare.
Calculul termenelor este reglementat de art. 181 C. proc. civ., iar la alin. (1) pct. 2 al aceluiași articol se prevede expres că atunci, când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul și nici ziua când acesta se împlinește.
În cauză, prin decizia recurată, nr. 502/AS din 12 septembrie 2023, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă a admis sesizarea din oficiu și a constatat perimat apelul formulat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 2178/16.06.2022 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul nr. x/2021.
Fiind o decizie prin care a fost constatată perimarea, devin incidente așadar prevederile art. 421 alin. (2) C. proc. civ., termenul de 5 zile pentru exercitarea recursului începând să curgă de la pronunțare, iar nu de la comunicarea hotărârii.
În consecință, în raport de dispozițiilor legale anterior menționate și ale art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., termenul pentru exercitarea recursului împotriva deciziei civile nr. 502/AS din 12 septembrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă s-a împlinit la 19 septembrie 2023.
Calea de atac a fost formulată de recurentul-reclamant la 28 septembrie 2023, așa cum reiese din ștampila instanței aplicată cu ocazia înregistrării cererii, dosarul de recurs, cu mult peste termenul legal, care s-a împlinit la 19 septembrie 2023.
În acest context, Înalta Curte, având în vedere dispozițiile art. 421 alin. (2) C. proc. civ. referitoare la termenul de declarare a recursului împotriva hotărârii prin care s-a constatat perimarea, reține că recursul declarat în cauză a fost formulat cu depășirea termenului legal.
Pentru aceste considerente, având în vedere că termenul legal pentru declararea căii de atac extraordinare a recursului a fost depășit, în temeiul art. 496 alin. (1) rap. la art. 421 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca tardiv formulat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 502/AS din 12 septembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 502/AS din 12 septembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 februarie 2024.