ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2514/2022

Ședința publică din data de 23 noiembrie 2022

Asupra contestației în anulare de față, reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2402/10.06.2021, Tribunalul Constanța, secția I civilă a respins ca neîntemeiată contestația formulată de contestatorul A. în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii Constanța, având ca obiect recalcularea dreptului de pensie.

Împotriva acestei sentințe, A. a declarat apel.

Prin încheierea din 10.11.2021, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă a suspendat judecata apelului, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., iar prin decizia civilă nr. 648AS/15.06.2022, a constatat perimarea lui.

Împotriva acestei din urmă hotărâri, A. a declarat recurs, care, prin decizia nr. 2085/19.10.2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a fost anulat ca tardiv formulat.

Împotriva acestei decizii, A. a formulat contestație în anulare, prin care a arătat, în esență, că nu a avut cunoștință de termenul prevăzut de lege pentru declararea căii extraordinare de atac, sens în care a apreciat că soluția pronunțată de instanța supremă este greșită.

Intimata nu a formulat întâmpinare.

Analizând contestația în anulare și decizia atacată, Înalta Curte, sub un prim aspect, că, deși susținerile contestatorului nu au fost încadrate în cazurile prevăzute de art. 503 C. proc. civ., analiza argumentelor dezvoltate în motivarea contestației în anulare relevă că demersul judiciar de față vizează ipoteza art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., dat fiind că prin ele se reclamă nulitatea dispoziției instanței, de anulare a recursului ca tardiv formulat.

Prevederile textului de lege anterior menționat reglementează contestația în anulare specială, care poate fi valorificată doar atunci când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale.

Sintagma "erori materiale" nu poate viza decât greșeli materiale de ordin procedural, care au determinat pronunțarea unei soluții eronate, ca urmare a omiterii sau confundării unor elemente ori date materiale importante, existente la dosar la momentul pronunțării hotărârii atacate.

Așadar, noțiunii de greșeală materială nu îi pot fi circumscrise erori de judecată, întrucât, dacă s-ar permite un astfel de demers, s-ar deschide calea unui recurs la recurs, care ar îngădui redeschiderea unei judecăți definitive, cu încălcarea principiului securității raporturilor juridice.

În speță, prin decizia a cărei retractare se solicită, instanța supremă, reținând că declararea recursului s-a realizat cu depășirea termenului legal prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., a anulat recursul ca tardiv formulat.

Pe calea contestației în anulare, autorul căii de atac a susținut, în esență, că recursul a fost respins ca tardiv în mod eronat, deoarece nu a avut cunoștință de termenul stabilit de lege pentru exercitarea căii de atac a recursului.

Aceste critici nu pot fi circumscrise noțiunii de eroare materială, întrucât ele vizează pretinse greșeli ce țin de actul de judecată realizat de instanța de recurs cu privire la excepția tardivității, care nu pot să fie invocate în cadrul contestației în anulare, unde instanța este ținută să verifice incidența motivelor limitativ prevăzute de lege, fără a putea să examineze legalitatea dezlegării date unei excepții procesuale.

Așa fiind, constatând că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., de vreme ce contestatorul nu aduce în dezbatere aspecte de ordin formal ale judecății, și că nu a fost invocat niciun alt motiv dintre cele reglementate de art. 503 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 508 C. proc. civ., va respinge contestația în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 2085/19.10.2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 noiembrie 2022.