ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 312/2024

Ședința publică din data de 13 februarie 2024

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția a II-a civilă la 15.04.2022, sub nr. x/2022, reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta C. S.R.L., au solicitat:

- obligarea pârâtei la executarea obligației contractuale de predare a apartamentului ce formează obiectul Antecontractului de vânzare-cumpărare nr. x/08.05.2019 autentificat sub nr. x/08.05.2019 de B.I.N. D. în stadiul convenit contractual (cu centrală termică, calorifere, tâmplărie termopan, uși de interior și ușă intrare metalică, instalații și obiecte sanitare, instalații electrice cu prize și întrerupătoare, contor gaz, apă și apometru);

- obligarea pârâtei la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea obligațiilor contractuale cuprinse în Antecontractul de vânzare-cumpărare;

- să se constatate că între reclamanți, în calitate de promitenți-cumpărători și pârâtă, în calitate de promitent-vânzător, s-a încheiat Antecontractul de vânzare-cumpărare nr. x/08.05.2019, autentificat sub nr. x având ca obiect imobilul apartament compus din trei camere+dependințe, semifinisat în suprafață de 74 mp utili și 65 mp terasă (cu vedere spre E. și terasă spre Șcheia), situat în loc. Suceava, str. x f.n., tronson A, jud. Suceava, împreună cu cota din părțile indivize din părțile și dependințele comune ale imobilului, precum și dreptul de proprietate asupra cotei din părți indivize din terenul pe care se află construit blocul de locuințe, înstrăinat contra sumei de 83.500 Euro (inclusiv TVA 5%), preț achitat integral, și

- să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare;

- cu cheltuieli de judecată.

În drept, au invocat dispozițiile art. 1279 alin. (3) teza I C. civ., art. 1669, art. 1350, art. 1516, art. 1537 C. civ., și ale art. 453 C. proc. civ.

La 18 mai 2022, reclamanții au formulat o cerere adițională, în sensul chemării în judecată și a pârâtei F. S.R.L. Dumbrăveni, solicitând să se constate nulitatea contractului de vânzare autentificat sub nr. x/29.03.2022 de B.I.N. G., încheiat între pârâta C. S.R.L., în calitate de vânzător, și pârâta F. S.R.L. Dumbrăveni, în calitate de cumpărător, în ce privește vânzarea întregului drept de proprietate asupra imobilului constând în apartamentul nr. x situat la etajul nr. 8 al scării A, tronson 1 al blocului de locuințe din mun. Suceava, str. x, jud. Suceava, având număr cadastral x, înscris în CF nr. x și repunerea părților în situația anterioară.

Pârâta C. S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune și a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind prescrisă, iar în subsidiar respingerea ca neîntemeiată, precum și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâta F. S.R.L. Dumbrăveni a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.

Prin sentința civilă nr. 254 din 29 noiembrie 2022, Tribunalul Suceava, secția a II-a civilă a respins excepția prescripției dreptului de a cere validarea Antecontractului de vânzare-cumpărare, ca nefondată și:

- a admis acțiunea formulată de către reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâtele C. S.R.L. și F. S.R.L. Dumbrăveni;

- a anulat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/29.03.2022 de B.I.N. G., încheiat între pârâta C. S.R.L., în calitate de vânzător, și pârâta F. S.R.L. Dumbrăveni, în calitate de cumpărător, în ce privește vânzarea întregului drept de proprietate asupra imobilului constând în apartamentul nr. x, situat la etajul 8 al scării A, tronson 1 al blocului de locuințe din mun. Suceava, str. x, jud. Suceava, compus din 3 camere de locuit și dependințe, cu suprafața utilă de 74,90 mp și totală de 161,70 mp, având nr. cadastral x, înscris în Cartea funciară nr. x a UAT Suceava, conform încheierii OCPI Suceava nr. 32275/13.05.2021, împreună cu cota de 337/10000 părți indivize din părțile și dependințele comune ale imobilului, precum și dreptul de proprietate asupra cotei de 337/10000 părți indivize din terenul aferent blocului de locuințe, în suprafață de 346 mp teren curți construcții, având nr. cadastral x, înscrisă în Cartea funciară nr. x a UAT Suceava, conform încheierii nr. 32275/13.05.2021 a OCPI Suceava;

- a validat Antecontractul de vânzare-cumpărare nr. x/08.05.2019 încheiat între C. S.R.L. și B.;

- a constatat că reclamantul B., căsătorit cu reclamanta A., au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului având nr. cadastral x, înscris în Cartea funciară nr. x a UAT Suceava, conform încheierii nr. 32275/13.05.2021 a OCPI Suceava, împreună cu cota de 337/10000 părți indivize din părțile și dependințele comune ale imobilului, precum și dreptul de proprietate asupra cotei de 337/10000 părți indivize din terenul aferent blocului de locuințe, în suprafață de 346 mp teren curți construcții, având nr. cadastral x, înscrisă în Cartea funciară nr. x a UAT Suceava, conform încheierii nr. 32275/13.05.2021 a OCPI Suceava, prețul vânzării fiind de 83.500 de euro;

- a dispus ca hotărârea să țină loc de act autentic.

- a obligat pârâta C. S.R.L. să le predea reclamanților apartamentul în stadiul convenit conform art. VII din Antecontractul de vânzare-cumpărare nr. x/08.05.2019, semifinisat (cu centrală termică, calorifere, tâmplărie termopan, uși de interior și ușă de intrare metalică, instalații și obiecte sanitare, instalații electrice cu prize și întrerupătoare, contor de gaz, apă și apometru).

- a obligat pârâta C. S.R.L. să le achite reclamanților suma de 12.500 de euro reprezentând despăgubiri pentru nerespectarea obligațiilor contractuale.

- a obligat pârâții să le achite reclamanților suma de 20.215 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu avocat.

Împotriva acestei sentințe, pârâții C. S.R.L. și F. S.R.L. Dumbrăveni au declarat apel, iar reclamanții A. și B. au promovat apel incident.

La 07 iunie 2023, numiții H. și I. au formulat, în scris, cerere de intervenție principală în interes propriu, care, prin încheierea din 27 octombrie 2023, a fost calificată ca fiind o cerere formulată de către succesorii cu titlu particular și au primit calitatea de intervenienți.

La 26 septembrie 2023, apelanta C. S.R.L. a formulat o cerere de suspendare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, motivat de faptul că împotriva acesteia, prin încheierea nr. 215 din 21 septembrie 2023 pronunțată în dosarul nr. x/2023, Tribunalul Suceava a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență.

Prin încheierea din 29 septembrie 2023, cererea de suspendare de drept a cauzei pe temeiul indicat a fost respinsă, ca nefondată, instanța apreciind că, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 75 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2014, întrucât calea de atac a fost promovată și de către debitorul C. S.R.L.

Pentru termenul de judecată din 26 ianuarie 2024, s-au depus la dosar cereri de renunțare la apel de către apelanta-pârâtă C. S.R.L., prin lichidator judiciar J.. și prin administrator K., de către apelanta-pârâtă F. S.R.L. Dumbrăveni și de către H. și I..

Prin decizia nr. 35 din 26 ianuarie 2024, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă a luat act de renunțarea la apelurile declarate de către pârâtele C. S.R.L., prin administrator judiciar J.., și F. S.R.L. Dumbrăveni împotriva sentinței civile nr. 254/29.11.2022 pronunțată de Tribunalul Suceava, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2022 și:

- a respins cererea de renunțare formulată de intervenienții H. și I., ca neîntemeiată;

- a constatat că apelul incident formulat de reclamanții A. și B., împotriva aceleiași sentințe, a rămas fără efect, în temeiul art. 472 alin. (2) C. proc. civ.

Împotriva dispoziției de respingere a cererii de suspendare pronunțată de Curtea de Apel Suceava prin încheierea din 29 septembrie 2023 pârâta C. S.R.L. a formulat recurs, prin care a solicitat, în principal casarea încheierii recurate, în ce privește respingerea cererii de suspendare și trimiterea cauzei instanței de apel pentru a soluționa și motiva soluția cererii de suspendare, iar în subsidiar casarea încheierii și admiterea cererii de suspendare a cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, în considerarea motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta-pârâtă a susținut că încheierea recurată nu cuprinde motivele de drept pe care se întemeiază dispoziția de respingere a cererii de suspendare, contrar exigențelor impuse de art. 233 C. proc. civ., iar în dispozitiv nu este menționată soluția de respingere a cererii de suspendare.

Din perspectiva motivului de casare prevăzut de pct. 8 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., titulara recursului a afirmat că instanța de apel în mod greșit a reținut că, în cauză, ar fi aplicabile dispozițiile art. 75 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2014 și nu cele ale art. 75 alin. (1) din același act normativ, invocate de aceasta, întrucât intimații-reclamanți B. și A. nu formulaseră, la momentul soluționării cererii de suspendare, o cerere de înscrisere la masa credală, astfel că nu aveau calitatea de creditori în dosarul nr. x/2023.

Potrivit recurentei, acesția ar fi putut fi considerați titularii unui drept de creanță numai dacă ar fi recunoscut și acceptat rezoluțiunea Antecontractului de vânzare-cumpărare și ar fi formulat o acțiune în pretenții având ca obiect restituirea avansului achitat.

În fine, a afirmat că, în condițiile în care intimații-reclamanți au învestit instanța cu o cerere pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, iar la 21 septembrie 2023 s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva sa, în cauză deveneau aplicabile prevederile art. 131 din Legea nr. 85/2014, aceștia putând să își valorifice pretinsul drept în cadrul dosarului de insolvență.

În drept, a invocat dispozițiile art. 233, art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., art. 75 din Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenței.

Prin întâmpinarea înaintată la dosar la 22 decembrie 2023, intimații-reclamanți au invocat excepția inadmisibilității recursului, din perspectiva faptului că soluția pronunțată de instanța de apel asupra cererii de suspendare poate fi atacată doar odată cu decizia de soluționare a apelului declarat, excepția nulității, întrucât susținerile din cuprinsul cererii de recurs nu se circumscriu motivelor de nelegalitate invocate, precum și lipsa de interes în susținerea recursului, dat fiind că, la 04 decembrie 2023, între părțile litigante, cu privire la obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Suceava, s-a încheiat Acordul de mediere în vederea soluționării pe cale amiabilă a litigiului, iar pe fond a solicitat respingerea recursului.

Prin notele de ședință înaintate la dosar la 05 februarie 2024, intimații-reclamanți au reiterat excepția lipsei de interes în susținerea recursului și au învederat că, prin decizia nr. 35 din 26 ianuarie 2024, Curtea de Apel Suceava a luat act de cererile de renunțare la judecata apelurilor declarate de către pârâtele C. S.R.L., prin administrator judiciar J.., și F. S.R.L. Dumbrăveni, respectiv a respins, ca neîntemeiată, cererea de renunțare formulată de intervenienții H. și I. și a constatat ca fiind rămas fără efect apelul incident formulat de reclamanții A. și B..

Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) și (2) C. proc. civ., a luat în examinare, cu prioritate, excepția inadmisibilității căii extraordinare de atac, invocată prin întâmpinare, urmând a respinge recursul, ca inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Încheierea de ședință, fiind în realitate tot o hotărâre judecătorească, potrivit art. 424 alin. (5) C. proc. civ., măsurile luate se regăsesc în dispozitiv, dar adesea, și în partea dezbaterilor, atunci când instanța se pronunță asupra unor excepții sau incidente procedurale. Totodată, calea de atac și termenul de exercitare a acesteia trebuie indicate doar în acele cazuri în care încheierea de ședință este succeptibilă de o cale de atac pe cale separată, iar nu și în situația în care ea se poate ataca numai odată cu fondul, adică odată cu soluția pronunțată de instanță după închiderea dezbaterilor.

Potrivit dispozițiilor art. 235 C. proc. civ., încheierile care preced hotărârea și au scopul pregătirii soluționării pricinii sunt încheieri premergătoare.

Dispozițiile art. 466 alin. (4) C. proc. civ. prevăd că "împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel". Aceste norme se coroborează cu cele ale art. 494 din același cod, conform cărora dispozițiile din apel se aplică și în recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice.

Consecința practică a unei astfel de reglementări constă în faptul că încheierile premergătoare nu pot fi atacate decât odată cu fondul, făcând corp comun cu hotărârea finală, fiind supuse căii de atac numai odată cu aceasta.

În speță, încheierea de ședință din 29 septembrie 2023 este pronunțată de Curtea de Apel Suceava în cadrul cercetării judecătorești efectuate în apelurile declarate de pârâtele C. S.R.L., respectiv de F. S.R.L. Dumbrăveni, precum și în apelul incident promovat de reclamanții A. și B. împotriva sentinței civile nr. 254/29.11.2022 pronunțate de Tribunalul Suceava, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2022, în soluționarea unui litigiu având ca acțiune în daune contractuale, fiind astfel o încheiere premergătoare, conform celor arătate mai sus.

Caracterul de încheiere premergătoare este dat de natura soluției pronunțate, respectiv de respingere a cererii de suspendare a judecății, cu consecința continuării procesului, în vederea soluționării acestuia.

Înalta Curte subliniază că regimul juridic al încheierii prin care se respinge cererea de suspendare a judecății este guvernat de regula instituită prin art. 466 alin. (4) C. proc. civ., în aplicarea principiului accesorium sequitur principale, în sensul că, împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel.

Astfel, spre deosebire de încheierea prin care se dispune suspendarea judecății ori se respinge cererea de repunere a cauzei pe rol, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat, cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, conform dispozițiilor art. 414 C. proc. civ., încheierea prin care se respinge cererea de suspendare poate fi atacată numai odată cu fondul și doar în situația în care hotărârea prin care instanța se dezînvestește este susceptibilă de vreo cale de atac.

Întrucât derogă de la regula instituită prin art. 466 alin. (4) C. proc. civ. în privința încheierilor premergătoare, atât sub aspectul căii de atac care poate fi exercitată, și anume recursul la instanța superioară, cât și sub aspectul termenului de exercitare a recursului, respectiv cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, art. 414 C. proc. civ. trebuie supus unei interpretări literale, neputând fi extins și asupra încheierilor prin care se respinge cererea de suspendare.

Această interpretare a normelor procedurale enunțate este, de altfel, reținută și în cuprinsul considerentelor deciziei nr. 2/2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent sa judece recursul în interesul legii, date în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 414 alin. (1) teza I C. proc. civ. (a se vedea, în acest sens, paragraful 46 din decizie).

Totodată, în raport de dispozițiile art. 234 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora "În cazul în care se declară apel sau, după caz, recurs împotriva unei încheieri cu privire la care există o chestiune litigioasă asupra admisibilității atacării pe cale separată a încheierii, cererea de exercitare a căii de atac se înaintează instanței superioare împreună cu o copie de pe încheierea atacată, certificată de grefa instanței. Dacă instanța de control judiciar constată admisibilitatea căii de atac, va cere instanței care a pronunțat încheierea atacată să înainteze dosarul cauzei, în condițiile alin. (2)." Înalta Curte arată că, prin acest text s-a urmărit să se inhibe orice tendință de tergiversare a judecății, consecință a exercitării în mod abuziv a unei căi de atac inadmisibile. Tocmai de aceea, judecata va continua, iar instanței de control judiciar îi va fi trimisă numai o copie de pe încheierea atacată, certificată de grefă.

Ca atare, nefiind vorba despre o întrerupere a cursului judecății, se reține că regimul juridic al încheierii, sub aspectul căilor de atac, nu este cel reglementat prin dispozițiile art. 414 C. proc. civ., pentru a se putea considera că este deschisă calea de atac a recursului împotriva actului procedural al instanței.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ar constitui atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Față de considerentele expuse și a caracterului inadmisibil al căii de atac declarate, Înalta Curte arată că nu se mai impune a se analiza excepția nulității, respectiv lipsei de interes în susținerea recursului, invocate de intimații-reclamanți prin întâmpinare, și nici argumentele expuse de recurenta-pârâtă în susținerea motivelor de recurs, art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., invocate împotriva încheierii recurate.

Dând eficiență textelor de lege sus-menționate, Înalta Curte, în temeiul 496 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va admite excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimații-reclamanți prin întâmpinare, și va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta-pârâtă C. S.R.L. împotriva încheierii din 29 septembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta-pârâtă C. S.R.L. împotriva încheierii din 29 septembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 februarie 2024.