ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 226/2024

HOTĂRÂRE

06.02.2024

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 226/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 6 februarie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 6 septembrie 2022 pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2022 reclamantele A. S.A. și B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Administrația Bazinală de Apă Buzău - Ialomița, Administrația Națională Apele Române și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, au solicitat instanței să dispună: obligarea pârâtelor la plata oricăror obligații de plată restante în baza contractului de achiziție publică de servicii nr. x/28.10.2019 respectiv achitarea contravalorii serviciilor prestate și neachitate în sumă totală de 4.745.553,71 RON, reprezentând contravaloarea facturilor nr. x din data de 01.09.2022 în sumă de 1.376.825,37 RON, nr. x din data de 01.09.2022 în sumă de 688.412,69 RON, nr. x din data de 01.09.2022 în sumă de 1.376.825,37 RON, nr. x din data de 01.09.2022 în sumă de 1.303.490,28 RON; restituirea garanției de bună execuție de 173.912,12 RON, ca urmare a încetării contractului din cauze ce nu pot fi atribuite vreunei culpe a prestatorului; suportarea de către pârâte a costurilor cu asistența juridică și a dobânzilor de întârziere începând cu data scadenței sumelor de restituit și până la data efectivă a plații; anularea/constatarea lipsirii de efecte cu privire la notificarea de reziliere/încetare de drept/desființare de drept a contractului nr. x/RA din 04.08.2022; anularea/constatarea nulității art. 6 din contract, fiind o clauză suspensivă pur potestativă raportat la fapta culpabilă a achizitorului; anularea Adresei nr. x/18.08.2022 emise de către Administrația Bazinală de Apa Buzău-Ialomița, înregistrată de către reclamantă sub nr. x/19.08.2022 și obligarea pârâtelor la emiterea unui aviz favorabil, cu acoperirea oricărui prejudiciu generat prestatorului; emiterea avizului CTE MMAP, solicitare adresată la data de 04.02.2022 și ulterior la data de 23.02.2022 prin adresa nr. x, rămasă fără răspuns.

Prin încheierea din data de 7 septembrie 2022 Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței funcționale și a declinat competența în favoarea secției a VI-a a Tribunalului București.

Cauza a fost înregistrată la data de 28 septembrie 2022 pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă sub nr. x/2022*.

La data de 12 octombrie 2022 au fost înregistrate întâmpinarea și cererea reconvențională formulate de pârâta Administrația Bazinală Buzău - Ialomița.

La data de 5 decembrie 2022 a fost înregistrată cererea de modificare/completare a cererii introductive formulată de reclamantele A. S.A. și B. S.R.L., prin care acestea au arătat că înțeleg să se judece și cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, respectiv cu Administrația Națională Apele Române.

La data de 7 decembrie 2022 a fost înregistrată întâmpinarea formulată de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor cu privire la cererea reconvențională a pârâtei Administrația Bazinală de Apă Buzău - Ialomița, prin care s-a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București, prin raportare la clauza art. 22.2 din contractul de achiziție publică nr. x/28.10.2019.

Prin sentința civilă nr. 1064/2023 din 28 aprilie 2023 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă a fost admisă excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, fiind declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău.

Pentru a hotărî astfel, s-a arătat, în prealabil, că primul termen de judecată a fost la data de 23.03.2023, întrucât, la data de 07.12.2022, cauza a fost amânată ca urmare a desființării completului de judecată C10 Fond, fără ca instanța să antameze problema competenței instanței.

S-a reținut că, potrivit art. 22.2 din contractul de achiziție publică nr. x, "în situația în care părțile nu reușesc o soluționare amiabilă, fiecare dintre acestea poate solicita ca disputa să se soluționeze de către instanțele judecătorești a căror competență teritorială va fi stabilită prin raportare la sediul achizitorului."

Prin raportare la sediul achizitorului, situat în județul Buzău, s-a apreciat că instanța competentă din punct de vedere teritorial este Tribunalul Buzău.

Cauza a fost înregistrată la data de 17 iulie 2023 pe rolul Tribunalului Buzău, secția I civilă sub nr. x/2022**.

Prin încheierea din 5 octombrie 2023 pronunțată de Tribunalul Buzău, secția I civilă a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea secției a II-a de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Buzău - complet de litigii cu profesioniști.

Cauza a fost înregistrată la 13 octombrie 2023 pe rolul secției a II-a de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Buzău - complet de litigii cu profesioniști sub nr. x/2022***.

Prin sentința civilă nr. 663/2023 din 28 noiembrie 2023 pronunțată de Tribunalul Buzău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția necompetenței teritoriale, invocată prin notele de ședință depuse la 14.11.2023, fiind declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VI-a civilă.

Totodată, constatându-se ivit conflictul negativ de competență, s-a dispus suspendarea judecării cauzei și înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, s-a arătat că, potrivit art. 53 alin. (1)

din Legea nr. 101/2016, forma în vigoare la data cererii de chemare în judecată, competența aparține secției civile a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția în care își are sediul social/domiciliul reclamantul, legea instituind o competență alternativă.

Având în vedere că reclamantul a introdus cererea la Tribunalul București, această alegere se impune atât pârâților, cât și instanțelor judecătorești.

Cauza a fost înregistrată la data de 12 octombrie 2023 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub același număr.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între Tribunalul București, secția a VI-a civilă și Tribunalul Buzău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului București, secția a VI-a civilă competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Obiectul regulatorului de competență îl reprezintă stabilirea competenței teritoriale de soluționare a cauzei.

Cererea de chemare în judecată a cărei soluționare a generat conflictul de competență este o acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 53 alin. (1)

din Legea nr. 101/2016 și a fost formulată, conform precizărilor și modificărilor ulterioare, în contradictoriu cu pârâții Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița, cu sediul în municipiul Buzău și respectiv Administrația Națională Apele Române și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, aceștia din urmă având sediul în municipiul București.

Potrivit dispozițiilor art. 53 alin. (1)

din Legea nr. 101/2016, forma în vigoare la data cererii de chemare în judecată, cererile care decurg din executarea contractelor administrative sunt de competența secției civile a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția în care își are sediul social/domiciliul reclamantul.

Prin raportare la caracterul de lege specială, derogatorie, a Legii nr. 101/2016, dispozițiile legale sus evocate sunt de ordine publică, instituind competența teritorială exclusivă a instanțelor desemnate în mod alternativ de legiuitor să soluționeze cererile care decurg din executarea contractelor administrative.

Totodată, se reține că, potrivit art. 22.2 din contractul de achiziție publică nr. x, "în situația în care părțile nu reușesc o soluționare amiabilă, fiecare dintre acestea poate solicita ca disputa să se soluționeze de către instanțele judecătorești a căror competență teritorială va fi stabilită prin raportare la sediul achizitorului."

În raport cu actele dosarului, Înalta Curte constată că aspectele privind calitatea de achizitor sau beneficiar al contractului de achiziție publică dedus judecății sunt aspecte litigioase între părți.

Astfel, pe de o parte, reclamantele consideră că această calitate revine deopotrivă tuturor celor trei autorități publice chemate în judecată, respectiv Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița, Administrația Națională Apele Române și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, întrucât, deși contractul a fost semnat numai de autoritatea subordonată Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița, calitatea de beneficiari finali ai lucrărilor contractate aparține autorităților centrale, respectiv pârâților Administrația Națională Apele Române și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Pe de altă parte, însă, pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a invocat, în ceea ce îl privește, lipsa calității procesuale pasive, pe considerentul că este terț față de contract, ministerul neparticipând la procedura de atribuire a contractului.

Așa fiind, calitatea de achizitor sau beneficiar al contractului de achiziție publică nu putea fi stabilită, implicit, cu ocazia verificării și declinării competenței de către instanțele în conflict, după cum nu poate fi tranșată nici pe calea regulatorului de competență de către instanța supremă. Acest aspect va putea fi determinat numai ulterior soluționării conflictului negativ de competență și stabilirii instanței competente să judece acțiunea reclamantelor.

În cauză, prezintă relevanță faptul că dispozițiile 53 alin. (1)

din Legea nr. 101/2016 prevăd competența alternativă a secției civile a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția în care își are sediul social reclamantul, precum și faptul că, prin art. 22.2 din contractul de achiziție publică nr. x, s-a optat, în limitele dreptului de alegere, în favoarea instanței de la sediul achizitorului. De asemenea, doi dintre pârâții chemați în judecată de către reclamantă, respectiv Administrația Națională Apele Române și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au sediul social în municipiul București.

Prin urmare, reclamantele optând, în condițiile legii, să introducă cererea de chemare în judecată la Tribunalul București, în raza căruia se află sediile a doi dintre pârâți, rezultă că instanța inițial învestită este competentă să soluționeze cauza.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VI-a civilă.