ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2235/2023

Ședința publică din data de 31 octombrie 2023

Asupra revizuirii, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 18.12.2019 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VII-a civilă, sub nr. x/2019, contestația formulată de către A. împotriva hotărârii adunării creditorilor din data de 13.12.2019.

La data de 17.12.2019 a fost înregistrată pe rolul aceleiași instanțe sub nr. x/2019, contestația formulată de către B. împotriva hotărârii adunării creditorilor din data de 13.12.2019.

Prin încheierea de ședință din data de 19.06.2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019, instanța a conexat dosarul nr. x/2019 la dosarul nr. x/2019.

Prin sentința civilă nr. 2538/23.07.2020, pronunțată de Tribunalul București, secția a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2019, au fost respinse ca neîntemeiate contestațiile formulate de către contestatorii B. și A. împotriva intimatului C.., lichidator judiciar al debitoarei S.C. D. S.A. și s-a constatat ca rămasă fără obiect cererea de suspendare.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatorul B., în nume personal și în calitate de împuternicit al creditorilor salariași indicați cu listă la dosar, solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a hotărârii recurate, în sensul admiterii contestației formulate împotriva hotărârilor adoptate în Adunarea creditorilor din data de 13.12.2019.

Împotriva sentinței civile nr. 2538/23.07.2020 a formulat recurs și contestatoarea A., solicitând casarea sentinței atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere că instanța de fond a soluționat cauza fără a intra, în integralitate, în cercetarea fondului. În subsidiar, s-a solicitat modificarea în totalitate a sentinței recurate, în sensul admiterii contestației, dacă instanța consideră că nu se impune casarea cu trimitere spre rejudecare.

Prin decizia civilă nr. 581 din 6 iulie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019 s-a admis excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a lui B.; s-a anulat recursul declarat de recurenții-creditori salariali, reprezentanți de B., împotriva sentinței civile nr. 2538 din 23.07.2020 pronunțate de Tribunalul București, secția a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2019, mai puțin cele declarate de creditorii salariali E. și F., pentru lipsa dovezii calității de reprezentant a lui B..

S-a admis excepția lipsei de interes cu privire la recursurile declarate de recurenții-creditori salariali A. și B.; s-au respins recursurile declarate de recurenții-creditori salariali A. și B., împotriva sentinței civile nr. 2538 din 23.07.2020 pronunțate de Tribunalul București, secția a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2019, ca rămase fără interes.

S-au respins recursurile declarate de recurenții-creditori salariali E. și F., împotriva sentinței civile nr. 2538 din 23.07.2020 pronunțate de Tribunalul București, secția a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2019, ca nefondate.

La 9 august 2021, recurentul B., personal și în calitate de reprezentant al salariaților D. S.A., în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ. de la 1865, a formulat cerere de revizuire prin care a solicitat anularea deciziei civile nr. 581 din 6 iulie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019, având în vedere că această hotărâre definitivă este potrivnică deciziei civile nr. 370/R din 31 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2020. A mai solicitat și suspendarea deciziei atacate până la soluționarea cererii de revizuire.

În susținerea cererii de revizuire formulate prin avocat G., creditorul B. a arătat că în cadrul dosarului nr. x/2020 aflat pe rolul Curții de Apel București, la data de 20.12.2020, un terț de procedură, H. a înregistrat la dosarul cauzei o adresă prin care a depus 2 recipise în original prin care consemnase creanțele salariale ale revizuentului și recurentei A., solicitând prin aceeași adresă să se constate că acesta și recurenta A. nu mai au niciun interes și nicio calitate procesuală activă în susținerea recursurilor.

Totodată, în dosarul nr. x/2019, același terț a înregistrat o cerere similară prin care a cerut ca în baza recipiselor depuse în dosarul nr. x/2020, să se constate că revizuentul și recurenta A. nu mai au niciun interes și nicio calitate procesuală activă în susținerea recursurilor.

În același timp, creditorul garantat I.. a formulat întâmpinări în alte dosare aflate pe rolul Curții de Apel București, prin care a invocat excepția lipsei interesului și a calității procesuale active. Printre aceste dosare, s-a aflat inclusiv dosarul nr. x/2020 aflat pe rolul secției a V-a Civile a Curții de Apel București, dosar ce avea ca obiect contestația în anulare specială formulată de B. împotriva deciziei nr. 330/23.06.2020 pronunțată în dosarul nr. x/2019.

În cadrul dosarului nr. x/2020, la_termenul din 31.03.2021, instanța a apreciat că "În speță nu s-a făcut dovada radierii contestatorului din tabelul creditorilor ca urmare a_consemnării sumei la dispoziția sa, astfel încât, Curtea apreciază că acesta are și calitate procesuală activă și interes în formularea contestației în anulare." Drept urmare, instanța a respins prin încheiere cele două excepții invocate de I.. ca neîntemeiate.

Pe de altă parte, în cadrul dosarului nr. x/2020, instanța de judecată, Curtea de Apel București, secția a VI-a Civilă, a apreciat că prin achitarea de către un terț a creanțelor salariale, revizuentul nu mai are niciun interes și nicio calitate procesuală activă în susținerea recursului. Astfel, a constatat liberarea debitoarei D. S.A. de la obligația achitării creanței salariale.

Așadar, în dosarul nr. x/2020 instanța a apreciat că este competentă material să se pronunțe asupra achitării creanțelor printr-o procedură de drept comun. Procedura ofertei reale de plată urmată de consemnațiune, nu diametral opus față de instanța din dosarul nr. x/2020. Exista în mod clar o contrarietate de hotărâri, existând în același timp și o identitate de părți, obiect al excepțiilor invocate și cauză, fîind amândouă dosare accesorii dosarului de insolvență nr. x/2012.

În speță, chiar dacă în realitate, creanța salarială a revizuentului și a creditoarei A., nu fuseseră achitate, decât într-o proporție de 75%, a apreciat că "dată fiind Decizia nr. 779/11.05.2021 pronunțată în dosarul nr. x/2020, aceasta reprezintă o autoritate de lucru judecat, și drept urmare, recursul său și al creditoarei lovită A. au fost respinse ca lipsite de interes.

Revizuentul susține că există tripla identitate de părți, obiect și cauza, în ceea ce privește cele două hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

Astfel, în cadrul judecării dosarului nr. x/2020, acesta a avut ca obiect contestația în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 330/23.06.2020 din dosarul nr. x/2019, prin care Curtea de Apel București, secția a VI-a Civilă i-a anulat recursul, admițând excepția lipsei dovezii calității sale de reprezentant a 145 de creditori salariali, dar în același timp a omis să se pronunțe și asupra recursului formulat de B. în nume personal, în calitatea sa de creditor salarial.

A apreciat că, prin această decizie civilă, instanța a omis să se pronunțe asupra unui motiv de recurs, drept pentru care a introdus o contestație în anulare, ce a format obiectul dosarului nr. x/2020

Intimata-creditoare I. a formulat o întâmpinare prin care a solicitat admiterea excepției lipsei interesului și a calității procesual active a lui B., dată fiind "achitarea" creanței salariale a acestuia prin consemnarea pe numele și pe seama sa de către un terț de procedură, H., care a depus această sumă fără nicio calitate ca și reprezentant al D. S.A..

Instanța a apreciat că excepțiile sunt neîntemeiate, având în vedere faptul că pe de o parte, pretinsa achitare a creanței nu a fost supusă atenției judecătorului sindic, iar pe de altă parte, nu a fost făcută dovada privind radierea creanței salariale din tabelul definitiv al creanțelor, și deci, B. are în continuare calitate în acel dosar. Asupra respingerii celor două excepții instanța s-a pronunțat în ședință publică prin încheiere.

Pe de altă parte, în cadrul judecății dosarului nr. x/2019, la termenul de judecată din 06.07.2021, instanța a pus în discuție direct "achitarea" creanței sale salariale, conform excepției invocate de către aceeași intimată I., dar și pe baza considerentelor pe care același complet le-au avut în vedere în cadrul judecății recursului în dosarul x/2020, apreciind deci, că decizia civilă nr. 449/11.05.2021, pronunțată în acest dosar are autoritate de lucru judecat. Completul de judecată a admis excepțiile, pronunțarea fiind diametral opusă aceleia din dosarul nr. x/2020, apreciind că prin "achitarea" creanței de către un terț, debitoarea D. S.A. este liberată de obligația achitării creanței salariale.

Așadar, revizuentul susține că această din urmă decizie a condus la o contrarietate de hotărâri față de același obiect al cererii privitoare la constatarea liberării debitoarei D. S.A. ca efect al consemnării creanței salariale de către un terț fără legitimitate procesuală.

Din punct de vedere al admisibilității prezentei revizuiri, revizuentul apreciază că există o triplă identitate de părți, obiect și cauză al excepțiilor invocate, care într-o cauză au fost respinse, iar în cealaltă admise, pentru aceleași considerente.

Totodată, față de decizia nr. 370/R/31.03.2021, după ce i s-au pus în vedere considerentele acesteia, completul de judecată legal învestit cu soluționarea cauzei nr. x/2020, în decizia civilă nr. 449/11.05.2021, a apreciat că nu poate fi luată în considerare ca o eventuală excepție de autoritate de lucru judecat, deoarece, anterior Curtea de Apel București se mai pronunțase în două dosare similare, dosar nr. x/2019 și y/2019 prin care a admis excepții similare împotriva altor creditori salariali care au formulat contestații în anulare, respectiv J. și K..

Este evident însă că această apreciere este afectată de faptul că nu există o triplă identitate de părți, obiect și cauză. Erau alte părți, iar în ceea ce privește dosarele nr. x/2020 și y/2020, dar și prezentul dosar, nr. x/2019, există o identitate a părților.

Pe de altă parte, motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 din C. proc. civ., este fundamentat pe instituția puterii lucrului judecat. Din motivarea deciziei nr. 581/06.07.2021 reiese că instanța a avut în vedere faptul că au fost invocate considerentele deciziei nr. 370/R/31.03.2021, apreciind și argumentând pe marginea unei posibile excepții a puterii de lucru judecat, dar, această excepție nu a fost efectiv invocată de părți sau de instanță.

Revizuentul susține că anularea deciziei nr. 581/06.07.2021 este necesară întrucât efectele acesteia au o influență de natură a afecta legalitatea procedurii de insolvență a debitoarei D. S.A..

Consideră că instanța de recurs nu putea să se pronunțe direct asupra unei liberări a debitoarei fără ca această cerere să fi trecut mai întâi prin filtrul lichidatorului judiciar, fără să fi făcut obiectul unei măsuri a acestuia, luată în procedura insolvenței și fără ca această masură să fi fost supusă controlului de legalitate al judecătorului sindic.

De altfel, ulterior pronunțării în dosarul x/2020, înaintea termenului din data de 28.05.2021, în dosarul de fond x/2012, I. a depus la dosar o întâmpinare prin care a solicitat ca judecătorul sindic să ia în considerare "achitarea" creanțelor salariale prin efectul consemnațiunii. Această situație a fost cu atât mai mult consolidată prin pronunțarea din decizia civilă nr. 581/06.07.2021 ce face obiectul prezentei cereri.

Este evident că numai la acest moment a fost supusă atenției judecătorului sindic această procedură. În mod clar, prin decizia nr. 370/R/31.03.2021, în dosarul nr. x/2020, completul a avut în vedere în mod corect că nu se poate vorbi de o achitare a creanțelor atâta vreme cât aceasta nu fusese supusă controlului legalității judecătorului sindic.

Și aceasta este așa, datorită faptului că niciun judecător sindic nu se poate prevala de prevederile Legii nr. 85/2006 care prevăd clar modalitatea în care sunt achitate creanțele în procedură. Chiar dacă propriu-zis, procedura de ofertă reală urmată de consemnațiune nu este expres interzisă prin Legea nr. 85/2006, în lipsa unei achitări clare de către lichidatorul judiciar a creanțelor, prin constatarea liberării debitorului de obligația achitării creanțelor s-ar ajunge la o aplicare inversă a principiului specialia generalibus derogant, prin aplicarea legii generale în detrimentul legii speciale. S-ar ajunge ca orice contestație pentru motive de nelegalitate a unui act procedural sau a unei măsuri a practicianului în insolvență, să fie paralizată prin consemnarea creanței (precizând, prin consemnarea creanței, nu prin achitarea ei).

În motivarea cererii de revizuire formulate prin avocat L., revizuentul a reiterat aceeași situație de fapt și aceleași argumente în ce privește admisibilitatea cererii de revizuire, motiv pentru care vor fi analizate împreună.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 9 august 2021, sub nr. x/2021.

Înalta Curte urmează să respingă cererea de revizuire a deciziei atacate, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. de la 1865, revizuirea se poate solicita "dacă există hotărâri definitive potrivnice sau pronunțate în recurs, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate".

Se impune precizarea faptului că instanța competentă să se pronunțe asupra cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. de la 1865 nu exercită un control judiciar asupra legalității și temeiniciei hotărârilor contradictorii, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea principiului puterii de lucru judecat, și, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri pronunțate.

Pentru a se putea invoca motivul de revizuire prevăzut la art. 322 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ. de la 1865 trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiții: să existe hotărâri definitive contradictorii, hotărârile să fie pronunțate în același litigiu, respectiv să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză, hotărârile contradictorii să fie pronunțate în dosare diferite, în al doilea dosar să nu se fi invocat excepția puterii de lucru judecat, sau chiar dacă a fost ridicată să nu se fi discutat și să se ceară anularea celei de a doua hotărâri, care s-a pronunțat cu încălcarea puterii lucrului judecat.

În prezenta cauză, cererea de revizuire, a fost întemeiată pe dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. de la 1865, solicitându-se anularea deciziei civile nr. 581 din 6 iulie 2021, pronunțate în recurs de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019, considerată contradictorie deciziei civile nr. 370/R din 31 martie 2021, pronunțată în contestație în anulare de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2020.

Pentru a putea beneficia de remediul prevăzut de calea extraordinară de atac a revizuirii, în situația în care se ajunge la încălcarea puterii de lucru judecat prin pronunțarea a două hotărâri potrivnice, este necesar ca această contrarietate să rezulte din confruntarea dispozitivelor celor două hotărâri.

Înalta Curte constată că, prin decizia civilă nr. 370/R din 31 martie 2021 din dosarul nr. x/2020, invocată de revizuent ca fiind hotărârea potrivnică, a fost respinsă ca neîntemeiată contestația în anularea deciziei civile nr. 330 din 23 iunie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019, prin care s-a admis excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a reprezentantului comun al creditorilor salariali și s-a anulat recursul declarat de B., în calitate de reprezentant al salariaților.

În schimb, prin hotărârea nr. 581 din 6 iulie 2021 din dosarul nr. x/2019, a cărei anulare se solicită, instanța, în calea de atac a recursului, a admis excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a recurentului B. și s-a anulat recursul declarat de recurenții-creditori salariali, mai puțin cele declarate de creditorii salariali E. și F., pentru lipsa dovezii calității de reprezentant; s-a admis excepția lipsei de interes și s-au respins recursurile declarate de A. și B. împotriva sentinței civile atacate ca rămase fără interes; s-au respins, ca nefondate, recursurile declarate de creditorii salariali E. și F..

Chiar dacă în practicaua deciziei civile considerate a fi potrivnică s-a reținut faptul că s-au respins excepțiile lipsei de interes și lipsei calității procesuale active, instanța a motivat că în calea de atac extraordinară a contestației în anulare se fac verificări sumare sub aspectul interesului și calității, în raport cu actele din dosarul de contestație, fără însă a putea cerceta în fond alte aspecte ce nu țin de calea extraordinară de atac promovată.

Prin urmare, din analiza hotărârilor pretins a fi potrivnice, Înalta Curte constată că nu este îndeplinită condiția privind existența contrarietății dispozitivelor celor două hotărâri indicate de revizuent ca fiind potrivnice.

Nici condiția privind pronunțarea hotărârilor în același litigiu nu este îndeplinită, întrucât obiectul și cauza celor doua dosare sunt diferite.

Dosarul nr. x/2019 a avut ca obiect contestațiile formulate de creditorii salariali A. și B. împotriva hotărârii Adunării Creditorilor din data de 13.12.2019.

Dosarul nr. x/2020 a avut ca obiect contestația în anularea deciziei civile nr. 330 din 23 iunie 2020 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019, prin care a fost anulat recursul împotriva unei hotărâri de respingere a contestației formulate de revizuent în temeiul art. 13, art. 14 alin. (1)-(4) și art. 15-17 din Legea nr. 85/2006, împotriva Hotărârii adunării creditorilor din 31 mai 2019, prin care s-a stabilit comitetul creditor și s-a confirmat lichidatorul judiciar.

În consecință, Înalta Curte constată că obiectul dosarului nr. x/2019, în care creditorii salariali ai debitoarei au contestat hotărârea Adunării Creditorilor din data de 13.12.2019, este diferit de dosarul nr. x/2020, care a avut ca obiect contestația în anularea hotărârii pronunțate într-un dosar în care, aceleași părți au contestat hotărârea adunării creditorilor.

De asemenea, se constată că este distinctă și cauza celor două dosare, fundamentul juridic al acestora fiind diferit și, în consecință, nu este îndeplinită această condiție.

Totodată, nici condiția privind neinvocarea excepției puterii de lucru judecat în cel de-al doilea proces sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat, nu este îndeplinită.

Înalta Curte constată că în considerentele deciziei a cărei revizuire se solicită, instanța a avut în vedere puterea de lucru judecat a deciziei civile nr. 449/11.05.2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă în dosarul nr. x/2020, prin care instanța a constatat liberarea debitoarei D. S.A. cu privire la creanțele recurenților-creditori salariali A. și B., a admis excepția lipsei de interes cu privire la recursurile declarate de recurenții-creditori salariali A. și B. și a respins recursurile declarate de recurenții-creditori salariali A. și B. împotriva sentinței civile nr. 2539 din 23.07.2020 pronunțate de Tribunalul București, secția a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2020, ca rămase fără interes.

În motivarea acestei decizii s-a reținut de către curtea de apel că "prin consemnarea respectivelor sume, au fost stinse creanțele recurenților creditori salariali B. și A., constatând astfel, liberarea debitoarei cu privire la creanțele acestora.

Prin intermediul recursurilor declarate, recurenții au urmărit admiterea contestațiilor și, pe cale de consecință, anularea procesului-verbal de licitație și a vânzării bunurilor către S.C. M. S.A., interesul lor în exercitarea acestor demersuri procedurale fiind justificat exclusiv de scopul de a-și vedea îndestulate creanțele.

Faptul că, până la acest moment, recurenții nu au fost scoși din tabelul definitiv al creanțelor debitoarei nu poate duce la respingerea acestei excepții, modificarea urmând a fi operată ulterior pronunțării prezentei hotărâri, prin care se constată tocmai liberarea debitoarei, satisfacerea creanțelor recurenților și, pe cale de consecință, pierderea calității de creditor de către recurenții B. și A..

Din moment ce recurenții își pot recupera creanțele, Cutea consideră că aceștia nu mai justifică niciun interes în continuarea prezentului demers procedural, sens în care va admite excepția lipsei de interes și, consecutiv, va respinge recursurile declarate de cei doi recurenți, ca rămase fără interes."

Totodată, curtea de apel a statuat că "situația de fapt din prezentul litigiu, în care s-a solicitat instanței de recurs să constate liberarea debitoarei ca urmare a stingerii creanțelor recurenților B. și A., potrivit ofertelor de plată și consemnațiune făcute acestora, este diferită de cea din litigiul soluționat prin decizia civilă nr. 370/31.03.2021, în care instanța a apreciat că nu poate efectua decât verificări sumare legate de interesul și calitatea procesuală activă a contestatorului, dat fiind că era vorba de o contestație în anulare."

Prin urmare, se constată că în al doilea dosar s-a discutat puterea de lucru judecat a deciziei pretins a fi potrivnică, nefiind îndeplinită nici această condiție.

Având în vedere că pentru a fi admisibilă cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. de la 1865, trebuie îndeplinite cumulativ condițiile de exercitarea a căii extraordinare de atac, Înalta Curte, constatând că trei dintre acestea nu sunt îndeplinite, urmează a o respinge.

În considerarea celor ce preced, în temeiul art. 322 alin. (1) raportat la art. 326 alin. (3) C. proc. civ. de la 1865, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul B.- PERSONAL și în calitate de împuternicit al creditorilor salariali ai D. S.A. împotriva deciziei civile nr. 581 din 6 iulie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019.

Având în vedere că la termenul de astăzi a fost soluționată cererea de revizuire, Înalta Curte urmează să respingă ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării deciziei atacate până la soluționarea cererii de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca neîntemeiată cererea de revizuire formulată de revizuentul B.- PERSONAL și în calitate de împuternicit al creditorilor salariali ai D. S.A. împotriva deciziei civile nr. 581 din 6 iulie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019.

Respinge cererea de suspendare a executării deciziei atacate, ca rămasă fără obiect.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 octombrie 2023.