ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2044/2023

Ședința publică din data de 11 octombrie 2023

Analizând cererea de față, constată următoarele:

Prin decizia nr. 2396/10.11.2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a respins ca tardiv recursul declarat de recurenta A. împotriva încheierii din 23.06.2020 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, pronunțată în dosarul nr. x/2019, a respins ca inadmisibil recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 2333/21.07.2020 pronunțată de aceeași instanță; a declinat în favoarea Curții de Apel București competența de soluționare a cererii de îndreptare, lămurire și completare, precum și a cererii de revizuire, ambele formulate de A., împotriva încheierii din 23 iunie 2020 și, respectiv, deciziei civile nr. 2333 din 21 iulie 2020 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

La data de 11.05.2023, petenta A. a formulat cerere de îndreptare/lămurire/completare a deciziei sus menționate, făcând trimitere la o serie de articole din Constituția României, solicitând să se dea prevalență garanțiilor convenționale și să se constate că această cerere reprezintă singura cale procedurală prevăzută de legea fundamentală pentru a se menține prestigiul justiției.

Examinând cererea astfel cum a fost formulată, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 442 C. proc. civ., "Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere"; conform art. 443 alin. (1) C. proc. civ., "lămurirea dispozitivului hotărârii poate fi dispusă în ipoteza în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii"; pe de altă parte, art. 444 C. proc. civ. statuează următoarele:

"dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii"[...].

În cauză, însă, Înalta Curte constată că dispozitivul hotărârii nu este susceptibil de îndreptare, completare sau lămurire sub aspectul înțelesului, întinderii ori aplicării, întrucât conține dispoziția clară de respingere ca tardiv a recursului promovat împotriva încheierii din 23.06.2020 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, pronunțată în dosarul nr. x/2019, și ca inadmisibil a recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 2333/21.07.2020 pronunțată de aceiași instanță, precum și de declinare în favoarea Curții de Apel București a competenței de soluționare a cererii de îndreptare, lămurire și completare, precum și a cererii de revizuire, ambele formulate de A. împotriva încheierii din 23 iunie 2020 și, respectiv, deciziei civile nr. 2333 din 21 iulie 2020 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Este de subliniat că prin instituția îndreptării unei hotărâri judecătorești, legiuitorul a avut în vedere remedierea greșelilor instanței, constând în simple erori materiale care nu afectează fondul dreptului substanțial dedus judecății.

Spre deosebire de erorile de judecată, erorile materiale sunt simple omisiuni sau greșeli legate de nume, calitatea și susținerile părților, precum și cele de calcul sau orice alte erori materiale, fiind susceptibile de corectare chiar de către instanța care a pronunțat hotărârea judecătorească.

Or, dispozițiile menționate anterior nu sunt aplicabile în condițiile în care se solicită o rejudecare a cauzei, deoarece o asemenea cerere tinde la o modificare a soluției date, care nu poate fi realizată pe această cale, neputându-se vorbi în acest caz despre o eroare materială, ci, eventual, de o eroare de judecată, care poate fi îndreptată doar prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege.

În ceea ce privește incidența art. 443 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că aspectele invocate de petenta A. reprezintă elemente extrinseci hotărârii a cărei lămurire se solicită, ce nu pot fi clarificate sau lămurite în temeiul articolului anterior menționat.

În condițiile în care instanța a pronunțat soluția de respingere a recursurilor ca fiind tardiv și, respectiv, inadmisibil și a declinat cererile de îndreptare, lămurire și completare și de revizuire, dispozitivul hotărârii este lipsit de echivoc, iar înțelesul, întinderea și aplicarea acestuia rezultă cu claritate din simpla lecturare a textului.

În aplicarea principiului de drept interpretatio cessat in claris, întrucât dispozitivul hotărârii nu este obscur sau imperfect, Înalta Curte reține că în cauză nu există o situație care să reclame o lămurire a dispozitivului deciziei instanței supreme, dimpotrivă, prin susținerile sale petenta tinde să obțină o explicitare a fondului soluțiilor pronunțate în toate ciclurile procesuale.

Cât privește cererea de completare a dispozitivului, potrivit art. 9 alin. (2) C. proc. civ., obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților, iar conform art. 22 alin. (6) C. proc. civ., judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel.

Cum instanța a respins recursurile ca tardiv și, respectiv, ca inadmisibil și a declinat competența de soluționare a cererii de îndreptare, lămurire și completare, precum și a cererii de revizuire în favoarea unei alte instanțe competente, iar petenta, prin prezenta cerere, nu a indicat care este cererea principală, accesorie sau/și incidentală asupra cărora instanța nu s-a pronunțat, Înalta Curte constată că în cauză nu sunt incidente situațiile prevăzute de art. 444 alin. (1) C. proc. civ., de natură să impună admiterea cererii de completare a dispozitivului, criticile acesteia fiind neavenite din această perspectivă.

În consecință, Înalta Curte, apreciind că motivele invocate vizează în realitate fondul cauzei și nu împrejurări care pot fi remediate pe calea instituțiilor juridice a îndreptării, lămuririi ori completării hotărârii, va respinge cererea formulată de petenta A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea formulată de petenta A. privind îndreptarea, lămurirea și completarea deciziei nr. 2396/10.11.2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 octombrie 2023.