ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1184/2024

Ședința publică din data de 28 mai 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1) Obiectul litigiului dedus judecății

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești, la data de 29.12.2020, sub nr. de dosar x/2020, reclamanta A. a chemat în judecată pârâta B.. S.R.L., pentru a fi obligată pârâta la plata sumei de 5.000 RON, reprezentând contravaloarea lucrări dentare, a sumei de 10.000 RON daune morale, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

2) Parcursul procesual al litigiului

Judecătoria Pitești, secția Civilă, prin sentința civilă nr. 8250/2021 din 23.12.2021, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantă.

Reclamanta a formulat apel împotriva acestei sentințe, iar Tribunalul Argeș, secția Civilă, prin decizia nr. 307/2023 din 31.01.2023, a respins apelul, ca nefondat.

Apelanta-reclamantă A. a atacat cu recurs decizia tribunalului, solicitând modificarea acesteia și, în rejudecare, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Pitești, secția I civilă, la data de 19.04.2023, sub nr. x/2020.

3) Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență:

3.1)Prin încheierea de ședință publică de la 07 noiembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a admis excepția necompetenței materiale procesuale a secției I Civile și a declinat, în favoarea secției a II-a Civile a acestei instanțe, competența soluționării recursului formulat de reclamanta C. împotriva deciziei civile nr. 307/31 ianuarie 2023, pronunțate de Tribunalul Argeș, în dosarul nr. x/2020, intimată fiind pârâta B.. S.R.L.

În motivarea acestei hotărâri, instanța a reținut, în esență, că, în cauză, se impun dezlegările făcute de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia pronunțată în procedura recursului în interesul legii nr. 4/2023, dar și faptul că instanței nu i s-a solicitat antrenarea răspunderii pentru eventuala culpă medicală a medicului, ca liber profesionist, ci antrenarea răspunderii societății comerciale ce prestează servicii medicale prin prisma medicilor puși la dispoziția pacienților cu care se încheie contractul de prestări servicii.

Așadar, a considerat că, în cauză, este vorba despre un litigiu purtând cu un profesionist ce exploatează o întreprindere, în sensul art. 3 din C. civ., solicitându-se ca răspunderea să fie antrenată în executarea contractului încheiat în exercitarea activității de exploatare a întreprinderii.

3.2) La data de 14 decembrie 2023, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2020*.

La 22.03.2024, recurenta A. a depus la dosar o precizare a cererii de recurs, prin care a arătat că acțiunea are la bază răspunderea civilă medicală pentru fapta proprie, respectiv a medicului curant stomatolog, D., care prin imprudența și neglijența sa i-a creat prejudicii majore sănătății, efect al răspunderii delictuale, dar nu contractuale. În cererea de recurs inițială răspunderea civilă medicală ca răspundere delictuală se bazează pe art. 1357 alin. (1) și alin. (2) C. civ., astfel că în mod greșit a reținut instanța secției I civilă că reclamanta nu a solicitat antrenarea răspunderii pentru eventuala culpă medicală, a medicului ca liber profesionist, ci antrenarea societății comerciale.

Prin încheierea de ședință publică de la 27 martie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în temeiul art. 135 C. proc. civ.., constatând că secția I Civilă a aceleiași Curți este competentă material să soluționeze cauza, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut dispozițiile art. 96 pct. 3 C. proc. civ. și cele statuate prin Decizia nr. 4/2023 a ÎCCJ - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin care s-a stabilit, cu caracter obligatoriu, că:

"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 și 136 din C. proc. civ., competența materială procesuală a instanței de control judiciar se va determina: - cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac; - în considerarea obiectului și naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanța de fond, în cazul soluționării în prim grad de jurisdicție a litigiului de către o instanță care nu cuprinde structuri specializate (secții/completuri)".

A reținut ca fiind relevante, considerentele de la paragrafele 109-113 din decizie și, în aplicarea acestei decizii, a constatat că dosarul a fost soluționat în primă instanță de Judecătoria Pitești și, în apel, de Tribunalul Argeș, secția Civilă, instanță ce are structuri specializate (secții și completuri), pe lângă care funcționează și Tribunalul Specializat Argeș- ce judecă litigiile cu profesioniști.

S-a mai reținut că, deși prin decizia de declinare a secției I Civile a Curții de Apel Pitești se afirmă natura de litigiu cu profesioniști a cauzei, prezentul dosar a fost soluționat în apel nu de către Tribunalul Specializat Argeș (sau de un complet de contencios administrativ și fiscal- instanțe subordonate ierarhic secției a II-a Civile, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Pitești), ci de Tribunalul Argeș, secția Civilă, complet de civil- instanță ce s-a considerat competentă material și prin urmare, a concluzionat că instanța ierarhic superioară este Curtea de Apel Pitești, iar secția corespunzătoare este secția I Civilă, singura competentă material procesual să soluționeze recursul, potrivit art. 96 pct. 3 C. proc. civ. și Deciziei R.I.L. a ÎCCJ nr. 4/2023.

În fine, în ce privește Hotărârea Colegiului de conducere al Curții de Apel Pitești nr. 5/2016, ce repartiza cauzele între secțiile civile ale acestei instanțe pe criteriul obiectului și naturii litigiului (litigii cu profesioniști), a apreciat că acest criteriu nu mai poate fi aplicat în calea de atac, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 4/2023, având în vedere că Tribunalul Argeș are structuri specializate (secții și completuri), este instanță de drept comun față de Tribunalul Specializat Argeș și, prin urmare, conform Deciziei nr. 4/2023, competența materială procesuală a instanței de control judiciar se determină cu respectarea specializării instanței de fond (apel), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență:

Constatând că în cauză există un conflict negativ de competență, în sensul art. 133 alin. (2) C. proc. civ., ivit între cele două secții ale instanței care s-au declarat deopotrivă necompetente material procesual să judece recursul și și-au declinat reciproc competența, Înalta Curte, în temeiul art. 135 din același cod, va pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

În ceea ce privește legalitatea învestirii în vederea soluționării conflictului de competență, Înalta Curte constată că, în conformitate cu dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la emiterea regulatorului de competență, stabilind competența soluționării cauzei în favoarea secției I Civile a Curții de Apel Pitești, pentru următoarele considerente:

Instanța a fost învestită, în fond, cu un litigiu în materia răspunderii civile delictuale, prin care reclamanta a solicitat antrenarea răspunderii pârâtei pentru eventuala culpă medicală, respectiv a medicului, invocând temeiul prevăzut de art. 1357 alin. (1) și alin. (2) C. civ.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență în speță a constituit-o aprecierea diferită a celor două secții civile ale Curții de Apel Pitești asupra propriei competențe materiale procesuale de soluționare a recursului, prin raportare la obiectul și natura litigiului dedus judecății.

Pentru început, Înalta Curte va avea în vedere faptul că apelul formulat împotriva sentinței instanței de fond a fost soluționat de către Tribunalul Argeș, secția Civilă, iar nu de către Tribunalul Specializat Argeș, competent în materia litigiilor cu profesioniști.

În aceste condiții, în stabilirea instanței de control judiciar competente a soluționa calea de atac a recursului, Înalta Curte reține a fi deplin aplicabile dispozițiile Deciziei nr. 4 din 24 aprilie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575/26. VI.2023, care a stabilit că: în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 și 136 din C. proc. civ., competența materială a instanței de control judiciar se va determina: - cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac. (...).

Relevante sunt considerentele reținute la următoarele paragrafe din Decizie:

"109. Aplicând principiul competenței derivate problemei de drept ce constituie obiect al prezentului recurs în interesul legii, rezultă că, atunci când pricina a fost judecată de o secție civilă de drept comun, secția corespunzătoare a instanței superioare va judeca procesul, chiar dacă pricina era de competența materială procesuală (specializată) a secției pentru litigii cu profesioniști ori chiar de contencios administrativ sau de litigii de muncă. Competența instanței de control judiciar se stabilește în raport cu instanța ori, după caz, secția sau completul specializat care a judecat procesul. Singura situație în care instanța de control judiciar își poate verifica, în apel sau recurs, competența materială procesuală este aceea în care doar de la nivelul instanței superioare există secții ori complete specializate pentru materia respectivă, nu și la nivelul instanței a cărei hotărâre se atacă.

În plus, așa cum corect a constatat și cea de-a doua instanță de declinare, nu se poate deroga de la o hotărâre pronunțată într-un recurs în interesul legii printr-o hotărâre a Colegiului de Conducere, cu atât mai mult cu cât Hotărârea Colegiului de Conducere al Curții de Apel Pitești în speță, privind departajarea litigiilor între cele două secții civile, este mult anterioară Deciziei R.I.L.

Așa fiind, în considerarea tuturor argumentelor expuse, Înalta Curte constată că secția I Civilă a Curții de Apel Pitești este instanța competentă să soluționeze recursul în cauză, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 mai 2024.