ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1102/2024
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1102/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 21 mai 2024
Deliberând asupra conflictului negativ de competență constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova, secția I civilă la data de 01.09.2022 sub nr. x/2022, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., obligarea acesteia la plata sumei de 2.633,80 RON, reprezentând plata cheltuielilor de întreținere aferente perioadei ianuarie 2021 - prezent, din care 2.019,38 RON reprezintă debit, 453,24 RON reprezintă penalizare procentuală de întârziere, iar 161,18 RON reprezintă fond de reparații.
În drept, a invocat prevederile art. 78 din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor și Decizia CCR nr. 81/2014.
Prin sentința civilă nr. 10438/2022 din 14 decembrie 2022, Judecătoria Craiova, secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale invocată prin întâmpinare, declinând competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
Pentru a hotărî astfel, s-a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 107 C. proc. civ., care stabilesc competența teritorială a instanței de la sediul pârâtului, situat în sector 1 București.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, secția I civilă sub același număr de dosar, care, prin sentința civilă nr. 835/2024 din 16 februarie 2024 a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, fiind declinată competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Craiova.
Totodată, constatându-se ivit conflictul negativ de competență, s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În argumentarea soluției, s-a reținut incidența prevederilor art. 109 C. proc. civ., întrucât prin acțiunea dedusă judecății reclamanta invocă nerespectarea obligației de plată a cheltuielilor de întreținere de către pârâta B..
De asemenea, instanța a mai arătat că, în ipoteza competenței teritoriale alternative, reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, potrivit art. 116 C. proc. civ., reclamanta exprimându-și opțiunea prin sesizarea Judecătoriei Craiova, care este instanța de la locul dezmembrământului pârâtei.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 20 martie 2024.
Înalta Curte, constatând că, în cauză există un conflict negativ de competență, în sensul art. 133 pct. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova, secția I civilă, pentru următoarele considerente:
Obiectul regulatorului de competență îl reprezintă stabilirea competenței teritoriale a instanței de judecată.
Prin acțiunea dedusă judecății reclamanta solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de întreținere aferente perioadei ianuarie 2021 până în prezent pentru imobilul situat în municipiul Craiova, str. x, jud. Dolj, în drept fiind invocate dispozițiile art. 78 din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor.
Regula generală în materia competenței teritoriale este instituită de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., care prevede că "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.", textul de lege reglementând competența teritorială de drept comun.
Pe lângă această regulă generală, legiuitorul a mai prevăzut și competența instanței de la locul unde persoana juridică de drept privat are un dezmembrământ fără personalitate juridică, pentru obligațiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembrământului ori din fapte săvârșite de acesta, potrivit art. 109 C. proc. civ.
În toate cazurile de competență teritorială alternativă, alegerea instanței competente aparține reclamantului, conform art. 116 C. proc. civ., iar odată învestită una dintre instanțele competente teritorial alternativ, opțiunea acestuia nu poate fi contestată, întrucât, prin introducerea acțiunii, s-a fixat în mod definitiv competența teritorială a instanței respective.
Pe cale de consecință, instanța nu mai poate să se dezînvestească prin declinarea competenței de soluționare a cauzei din oficiu ori la cererea pârâtului, și nici chiar reclamantul nu mai poate reveni asupra alegerii sale, în favoarea unei alte instanțe.
În cauză, Înalta Curte constată că, prin cererea dedusă judecății, reclamanta a înțeles să introducă acțiunea, conform art. 109 C. proc. civ., la instanța din circumscripția locului unde se află situat dezmembrământul pârâtei, respectiv B., acesta fiind și locul îndeplinirii obligației de plată a cheltuielilor de întreținere restante.
Or, prin depunerea cererii de chemare în judecată la Judecătoria Craiova, potrivit dispozițiilor art. 116 C. proc. civ., reclamanta și-a exercitat dreptul de a alege între instanțele deopotrivă competente, stabilind în mod definitiv competența teritorială în favoarea instanței de la locul dezmembrământului persoanei juridice de drept privat.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova, secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 mai 2024.