ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 755/2021

Ședința publică din data de 10 februarie 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal la data de 08.07.2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală de Protecție Internă, Comandantul Unității Militare 0449 -Gruparea de Jandarmi Mobilă Craiova, Unitatea Militară 0449 - Gruparea de Jandarmi Mobilă Craiova, Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Generală Juridică, Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Generală Management Resurse Umane, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române-Direcția Juridică; Direcția Management Resurse Umane și Direcția Financiară să se dispună:

2.2. Hotărârea Curții de Apel Craiova – secția contencios administrativ și fiscal

Prin sentința nr. 146/30.07.2020, Curtea de Apel Craiova a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj – secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că emitentul ordinelor a căror suspendare se solicită este un organ administrativ care se încadrează în categoria "autorităților publice locale și județene". Pârâtul nu îndeplinește cerințele impuse de legiuitor pentru a fi calificat drept organ al autorității publice centrale.

De asemenea, drepturile bănești accesorii petitului 3 se încadrează în sfera de competență a tribunalului, potrivit Deciziei nr. 10/2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – completul pentru dezlegarea recursurilor în interesul legii.

Art. 10 alin. (1) și alin. (1)

1

din Legea nr. 554/2004, instituie două criterii pentru stabilirea competenței materiale în judecarea în fond a cauzelor în contencios administrativ: criteriul poziționării autorității emitente în sistemul autorităților publice (sau criteriul rangului autorității emitente) și criteriul valoric.

Cum obiectul acțiunii de față nu privește un act al unei autorități publice centrale și cum nu este prevăzută în cauză o competență expresă a curții de apel, în speță, competența judecării cauzei revine tribunalului, ca instanță de fond în contencios administrativ.

2.2. Hotărârea Tribunalului Dolj – secția contencios administrativ și fiscal

Prin sentința nr. 1187/24 septembrie 2020, Tribunalul Dolj a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova; a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că unul dintre actele a căror suspendare se solicită în cauza pendinte – și în baza căruia au fost emise și celelalte acte administrative– a fost emis de către Direcția Generală de Protecție Internă, autoritate publică centrală, ceea ce atrage competența materială a curții de apel, conform art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, având prioritate rangul autorității publice emitente.

A mai reținut tribunalul că dispozițiile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, potrivit cărora "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe" au fost abrogate de art. 597 alin. (2), lit. B) din partea IX din O.U.G. nr. 57/2019 – Codul administrativ, act normativ care stabilește în mod expres la art. 382 intitulat "Categorii de personal bugetar cărora nu li se aplică prevederile privind funcționarii publici" lit. h) -, că "Prevederile prezentului titlu nu se aplică următoarelor categorii de personal bugetar: personalul militar".

În aceste circumstanțe, s-a apreciat că dispozițiile art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019, care au preluat conținutul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, nu au aplicabilitate în speță.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte, ca instanță competentă să soluționeze conflictul negativ de competență, conform art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal.

Litigiul declanșat de reclamantul A. are ca obiect suspendarea executării actelor administrative reprezentate de Ordinul nr. x/26.05.2020 emis de Comandantul Gruparii de Jandarmi Mobile Craiova, prin care s-a dispus punerea la dispoziție a reclamantului în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori retragere, în urma revocării autorizației de acces la informațiile clasificate secret de serviciu, în temeiul dispozițiilor art. 85 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, Dispoziția, decizia/recomandarea dispusă prin Adresa Direcției Generale de Protecție Internă nr. S/1750752 din 19.05.2020 și adresa Structurii nr. x/25.05.2020 și, parțial, Ordinul nr. x/28.05.2020 emis de Comandantul Gruparii de Jandarmi Mobile Craiova privind stabilirea drepturilor salariale.

Înalta Curte reține că reclamantul are calitatea de cadru militar în structurile Ministerului Afacerilor Interne își desfășoară activitatea în cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Craiova în baza unor raporturi de serviciu, specifice funcționarilor publici cu statut special.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul solicită suspendarea executării unor acte administrative care au avut ca efect modificarea raportului de serviciu, astfel că, litigiul intră în sfera cauzelor care au ca obiect raportul de serviciu al unui funcționar public.

În ceea ce privește instanța competentă din punct de vedere material, Înalta Curte constată că sunt aplicabile normele cu caracter special reprezentate de art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care atribuie o competență exclusivă în favoarea secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, ca instanță competentă să soluționeze litigiile având ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public.

În cazul funcționarilor publici cu statut special, astfel definiți prin actele normative care le reglementează statutul, art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ devine aplicabil ori de câte ori legea specială nu cuprinde norme de competență derogatorii.

În speță, Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare nu cuprinde dispoziții referitoare la competența materială de soluționare a litigiilor privind raportul de serviciu al cadrelor militare, astfel că litigiul intră sub incidența normei de competență specială, fiind înlăturate de la aplicare dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care reprezintă dreptul comun în materie.

Prin urmare, nu are relevanță în stabilirea instanței competente material calitatea de autoritate publică centrală a pârâtei Direcția Generală de Protecție Internă, emitent al unuia din actele contestate în prezenta cauză, sau caracterul de capăt principal al cererii, atât timp cât litigiul derivă din raportul de serviciu pe care reclamantul îl are cu Gruparea de Jandarmi Mobilă Craiova.

Cât privește incidența art. 382 din Codul administrativ aprobat prin O.U.G. nr. 57/2019, invocată de Tribunalul Dolj, Înalta Curte observă că, potrivit acestui articol, doar prevederile Titlului II din Codul administrativ, referitoare la Statutul funcționarilor publici, nu se aplică acestor categorii identificate la art. 382, lit. a)-i), rațiunea fiind aceea a existenței unor legi separate care reglementează statutul fiecăreia dintre categoriile exceptate de la norma generală din cuprinsul Codului administrativ. Aceasta nu înlătură, însă, de la aplicare, prevederile art. 536 din Codul administrativ, care sunt valabile pentru stabilirea competenței materiale în toate situațiile în care obiectul unei cereri de chemare în judecată privește raportul de serviciu al unui funcționar public.

În concluzie, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată și la calitatea reclamantului, ținând cont și de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 (art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ reglementează numai competența materială, astfel că sub aspectul competenței teritoriale se aplică norma generală, de drept comun în materia contenciosului administrativ), în temeiul art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pârâții Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Generală Juridică, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române - Direcția Juridică, Direcția Management Resurse Umane și Direcția Financiară, Unitatea Militară 0449 - Gruparea de Jandarmi Mobilă Craiova, Comandantul Unității Militare 0449 - Gruparea de Jandarmi Mobilă Craiova, Direcția Generală de Protecție Internă, Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Generală Management Resurse Umane în favoarea Tribunalului Dolj – secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 februarie 2021.