ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4249/2021

Ședința publică din data de 28 septembrie 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr. x/2020 la data de 29.10.2020, reclamanta Compania Naționala de Căi Ferate "CFR" S.A. București - Sucursala Regionala de CF Timișoara, a formulat în contradictoriu cu Agenția de Investigare Feroviară Română - AGIFER, în temeiul Legii nr. 554/2004, plângere împotriva investigației și a raportului final al accidentului feroviar produs la data de 02.03.2019 în stația Săvârșin la ora 12:45, pe raza Sucursalei Regionale CF Timișoara, secția de circulația Radna – Ilia, linie dublă electrificată, unde la expedierea trenului de călători nr. 74 – 1 (OTF – CFR Călători), de la linia 1 abătută în direcția Vărădia, pe firul 1 al dublei de circulație, s-a produs deraierea primei osii de la primul boghiu și ridicarea osiilor 2 și 3 al aceluiași boghiu al locomotivei EA 689 pe profilul contrașinei aparatului de cale nr. 18 din capătul Y al stației, solicitând obligarea pârâtei la emiterea Raportului de investigare final cu luare a în considerare a tuturor factorilor care au contribuit la producerea accidentului feroviar, eliminând din CAP. D "Cauzele producerii accidentului – Factori care au contribuit" mențiunea referitoare la "descărcarea de sarcină a roților din partea dreaptă ale primelor două osii sub limita admisă ca urmare a depășirii valorii maxime admise a nivelului în profil transversal pentru aparatele de cale pentru liniile de primiri – expedieri" și înlocuirea acesteia cu mențiunea din proiectul Raportului, de la același capitol, respectiv, "descărcarea de sarcină a roților din partea dreaptă ale primei osii sub limita admisă ca urmare a repartizării neconforme a sarcinilor pe osie la locomotiva EA689".

2.1. Prin sentința civilă nr. 20 din 21 ianuarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara – secția contencios administrativ și fiscal s-a declinat competența teritorială de soluționare a cererii promovate de reclamanta Compania Națională de Căi Ferate "CFR" S.A. București - Sucursala Regională de CF Timișoara, în contradictoriu cu pârâta Agenția de Investigare Feroviară Română – AGIFER, în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal Pentru a pronunța această sentință, Curtea de Apel Timișoara a reținut în esență că:

- cererea de chemare în judecată este formulată de reclamanta CNCF CFR S.A. prin Sucursala Regională de CF Timișoara la data de 26.10.2020 (data poștei), ulterior intrării în vigoare a dispozițiilor Legii 212/2018, fiind aplicabile dispozițiile art. 10 alin. (3) si 4 din Legea 554/2004 în forma anterior analizată;

- potrivit prevederilor art. 1 din H.G. nr. 581/1998, "Se înființează Compania Națională de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., denumită în continuare C.F.R., societate comercială pe acțiuni, cu sediul în municipiul București, bd. x, prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române".

- or, în raport de faptul că acțiunea de față este formulată de o persoană juridică de drept privat, competența teritorială revine exclusiv instanței de contencios administrativ de la sediul reclamantei CNCF CFR S.A., din perspectiva alin. (4) al art. 10 din Legea nr. 554/2004 fiind irelevant faptul că Sucursala Regionala CF Timișoara are sediul în circumscripția teritorială a altei instanțe, delegarea de competență de care s-a prevalat reclamanta vizând posibilitatea reprezentării acesteia de către Sucursală și semnarea de către Directorul Sucursalei Regionale a acțiunii civile pe care CNCF CFR S.A. a făcut-o în calitate de reclamantă, prin Sucursala Regională CF Timișoara.

2.2. La data de 04 februarie 2021, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, iar prin sentința nr. 608 din 20 aprilie 2021 a admis excepția de necompetenței teritoriale exclusiva a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei formulată de reclamanta COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" S.A. BUCUREȘTI - SUCURSALA REGIONALĂ DE CF TIMIȘOARA, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE INVESTIGARE FEROVIARĂ ROMÂNĂ - AGIFER, având ca obiect "obligația de a face", in favoarea Curții de Apel Timișoara.

A constatat intervenit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea conflictului de competență.

În motivarea acestei hotărâri Curtea de Apel București a arătat că prin dispozitia de delegare nr. 153/2006 CNCFR central a delegat directorilor regionali diferite competențe, în domeniul: organizatoric, al planificării activității, economico-financiar, resurse umane, administrativ și, respectiv, juridic, astfel că această delegare de competență acționează și în acțiunile promovate în instanță-

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că în speță sunt incidente în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei, prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform cărora: "(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Sub aspectul stabilirii competenței teritoriale de soluționare a cauzelor formulate de către reclamanta Compania Națională de Căi Ferate "CFR" S.A. București - Sucursala Regională de CF Timișoara, Înalta Curte reține că aceasta este o persoană juridică de drept rivat, astfel că prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează instanței de la domiciliul său sunt aplicabile în cauză.

În ceea ce privește calitatea procesuală activă în promovarea unei asemnea acțiuni, Înalta Curte apreciază că prin dispozitia de delegare nr. 153/2006 Compania Națională de Căi Ferate "CFR" S.A. București - Sucursala Regională de CF Timișoara, are calitate în promovarea acțiunii cu care a investit Curtea de Apel Timișoară.

Față de prevederile legale invocate mai sus (art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004) și având în vedere că Sucursala Regională de CF Timișoara prin dispozitia de delegare nr. 153/2006 poate, printre alte activități delegate poate să introducă și acțiuni în fața instanțelor de judecată, în condițiile în care sediul social al acestei sucursale al Compania Națională de Căi Ferate "CFR" S.A. se află în Timișoara, competența teritorială de soluționare a acestei cauze revine Curții de Apel din această localitate.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Timișoara – secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta Compania Națională de Căi Ferate "CFR" S.A. București - Sucursala Regională de CF Timișoara, în contradictoriu cu pârâta Agenția de Investigare Feroviară Română - AGIFER în favoarea Curții de Apel Timișoara – secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 septembrie 2021.