ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4225/2021

Ședința publică din data de 28 septembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2018 pe rolul Tribunalului Constanța, reclamantul A. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale – Comisia Centrală de Expertiză Medico-Legală și Ministerul Apărării Naționale – Comisia de expertiză medico- egală de pe lângă Spitalul Militar Constanța să se dispună anularea ca nelegală a deciziei nr. A 1112/20 din 6.02.2018 prin care a fost anulată decizia medicală nr. A 4930/14.12.2017.

Acțiunea a fost declinată de secția de contencios administrativ a Tribunalului la secția Civilă I a Tribunalul Constanța conform încheierii nr. 85 din 23.03.2018.

Cererea a fost înregistrată la Tribunalul Constanța – secția I Civilă sub nr. x/2018*, iar la termenul de judecată din data de 16.05.2018 părțile au invocat excepția necompetenței materiale a tribunalului și prin sentința civilă nr. 1259/16.05.2018 s-a dispus declinarea acțiunii spre competentă soluționare Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința civilă nr. 198/CA din data de 17 decembrie 2018, Curtea de Apel Constanța – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea promovată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară prin Ministerul Apărării Naționale și Comisia de Expertiză Medico-Militară de pe lângă Spitalul Militar Constanța prin Ministerul Apărării Naționale, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței nr. 198/CA din data de 17 decembrie 2018 a Curții de Apel Constanța – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A. prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate, și în principal trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar reținerea cauzei spre rejudecare cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată.

În motivarea cererii de recurs, reclamantul a prezentat situația de fapt care a condus la starea litigioasă dintre părți și a reiterat motivele pe care și-a întemeiat cererea de chemare în judecată.

În drept recurentul-reclamant și-a întemeiat cererea de recurs pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimatul-pârât Ministerul Apărării Naționale a depus întâmpinare la cererea de recurs prin care a solicit să se respingă ca nefondat recursul.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză

Înalta Curte examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc. civ., excepția nulității cererii de recurs, urmează a o admite pentru considerentele următoare:

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul și condițiile expres prevăzute de lege.

Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. "cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: … d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.", iar în conformitate cu pervederile art. 488 din același cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Această normă imperativă instituie în sarcina recurentei obligația de a indica și dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., atrage, conform dispozițiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., sancțiunea nulității recursului.

În plus, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

Instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă concretă și se referă la una dintre situațiile prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

În speță, recurentul-reclamant nu a formulat veritabile critici la adresa sentinței pronunțate de prima instanță, prin care să arate în ce constă nelegalitatea acesteia, prin raportare la soluția pronunțată de Curtea de Apel ori la argumentele arătate de instanță în fundamentarea hotărârii.

Chiar dacă aceasta a indicat ca temei de drept motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în raport de argumentele prezentate în cuprinsul cererii de recurs, constată că a acest motiv de casare a fost invocat formal nefiind argumentat în conret.

Fără să combată în vreun fel raționamentul instanței de fond și să formuleze astfel de critici susceptibile de cenzură în recurs, recurentul-reclamant A. s-a limitat, în susținerea cererii de recurs la prezentarea situației de fapt și la reluarea apărărilor exprimate în fața instanței de fond.

În ceea ce privește afirmațiile recurentului-reclamant conform cărora în mod nelegal a reținut instanța de fond că este inapt militar în raport de diagnosticul medical și parametrii enumerați dîn H.G. nr. 56/2012, și că în mod nelegal a interpretat instanța de fond normele aprobate prin H.G. nr. 56/2012, Înalta Curte constată că acestea sunt enumerate formal fără ca recurentul să și indice în ce constă efectiv nelegalitatea hotărârii recurate.

Or, această conduită procesuală urmărește o rejudecare a cauzei din partea instanței de recurs în temeiul argumentelor deja analizate de către instanța de fond.

Reiterarea apărărilor exprimate deja în fața instanței de fond, nu pot fi supuse analizei instanței de recurs, în măsura în care această instanță are competența de analiză doar cu privire la elemente de nelegalitate ale sentinței instanței de fond.

În cauză, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

În aceste condiții, Înalta Curte constată că cererea de recurs reprezintă în concret intenția reclamantului de a i se rejudeca cauza într-o cale extraordinară de atac, deoarece soluția instanței de fond îl nemulțumește, însă fără a invoca efectiv critici care să se circumscrie motivelor de casare.

În consecință, reținând că nu este posibilă o încadrare a conținutului cererii de recurs într-unul din cazurile de casare reglementate de dispozițiilor art. 488 C. proc. civ. și constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanță, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ. Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac pentru nemotivare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 198/CA din data de 17 decembrie 2018 a Curții de Apel Constanța – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nemotivat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 septembrie 2021.