ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 251/2020

Ședința publică din data de 21 ianuarie 2020

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Comisia Centrală de Expertiză Medico - Militară și Ministerul Apărării Naționale, a solicitat anularea Deciziei medicale nr. x/26.07.2016, emisă de Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară din cadrul Direcției medicale a Ministerului Apărării Naționale, obligarea pârâților la plata despăgubirilor materiale în cuantum de 12.780 Euro, echivalentul în RON la data plății și obligarea pârâților la plata sumei de 10.000 Euro reprezentată de daune-morale.

Prin sentința civilă nr. 74/CA din 3 aprilie 2017 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-a admis în parte acțiunea promovată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Comisia Centrală de Expertiză Medico - Militară din cadrul Direcției Medicale a Ministerului Apărării Naționale și Ministerul Apărării Naționale; s-a dispus anularea deciziei medicale nr. x/26.07.2016, emisă de Comisia Centrală de Expertiză Medico - Militară din cadrul Direcției Medicale a Ministerului Apărării Naționale; a fost obligat pârâtul Ministerul Apărării Naționale la plata către reclamant a sumei de 7668 EURO, reprezentând daune materiale, echivalent în RON la data plății și s-a respins cererea privind acordarea de daune morale.

Totodată, au fost obligați pârâții la plata către reclamant a sumei de 350 RON, reprezentând cheltuieli de judecată (taxă timbru).

Împotriva sentinței civile nr. 74/CA din 3 aprilie 2017 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal au declarat recurs atât reclamantul A., cât și pârâții Comisia Centrală de Expertiză Medico - Militară din cadrul Direcției Medicale a Ministerului Apărării Naționale și Ministerul Apărării Naționale, recursurile fiind întemeiate pe dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii sale de recurs, recurentul-reclamant A. a arătat, în esență, următoarele:

Recursul formulat vizează respingerea de către instanța de fond a cererii privind acordarea daunelor morale, astfel cum este prevăzut în art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Sub aspectul soluționării cererii privitoare la acordarea daunelor morale, sentința civilă pronunțată de instanța de fond este nelegală în temeiul disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în sensul că "hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material".

Se arată că în temeiul disp. art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, reclamantul A. a solicitat anularea actului administrativ reprezentat de decizia medicală, repararea pagubei cauzate, reprezentată de cuantumul veniturilor de care a fost lipsit în perioada în care nu a fost plecat în misiune, precum și reparații pentru daune morale în cuantum de 10.000 Euro.

Prin sentința pronunțată, instanța de fond a respins cererea reclamantului privind acordarea daunelor morale, deși din cuprinsul motivării instanța a apreciat existența unui anumit stres la care a fost supus reclamantul ca urmare a emiterii deciziei medicale contestate, ce a avut drept consecință readucerea acestuia în țară, din misiune, și imposibilitatea de a pleca din nou în misiune.

Din cuprinsul motivării hotărârii rezultă că instanța de fond a făcut o comparație între stresul la care reclamantul a fost supus prin readucerea acestuia în țară și imposibilitatea plecării în misiune, ceea ce a însemnat lipsirea de venitul lunar pe care l-ar fi obținut din misiune, cu stresul suportat de reclamant pe perioada misiunilor externe, ceea ce nu poate reprezenta o susținere legală pentru înlăturarea acordării daunelor morale.

Instanța de fond avea obligația să analizeze dacă sunt îndeplinite sau nu condițiile răspunderii civile delictuale pentru acordarea daunelor morale.

Emiterea deciziei medicale în mod abuziv și nelegal, astfel cum se reține prin sentința pronunțată în prezenta cauză, reprezintă săvârșirea faptei ilicite și vinovăția acesteia, starea de stres constatată chiar de instanța de fond la care a fost supus reclamantul din cauza abuzurilor săvârșite prin emiterea deciziei medicale reprezintă prejudiciul cauzat reclamantului, între acestea existând în mod cert și raportul de cauzalitate, fiind astfel îndeplinite cumulativ toate cele patru condiții ale răspunderii civile delictuale, prevăzute de disp. art. 1357 din C. civ.

În motivarea cererii de recurs a pârâtei Comisia Centrală de Expertiză Medico-Mililtară din cadrul MAN și MAN, s-a arătat în esență următoarele:

Se solicită instanței de recurs admiterea recursului și casarea sentinței recurate, pentru motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Se apreciază că hotărârea instanței de fond este nelegală, fiind dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, interpretarea dată prevederilor Ordinului nr. 8/2013 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de sănătate și stabilirea aptitudinii medico-militare a personalului participant la misiuni și operații în afara teritoriului statului român și a baremului medical aferent, fiind greșită.

Referitor la motivarea instanței, potrivit căreia în cazul reclamantului nu a fost respectată procedura prevăzută de ordinul ministrului apărării naționale nr. M 8/2013 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de sănătate și stabilirea aptitudinii medico-militare a personalului participant la misiuni și operații în afara teritoriului statului român și a baremului medical aferent:

- în ceea ce privește "etapele care au fost parcurse în cazul reclamantului", este greșită interpretarea dată de instanța de fond prevederilor Ordinului nr. 8/2013, respectiv art. 1, 2 și 3 din ordin, aceasta reținând greșit că "vizita medicală nu s-a efectuat pe baza Fișei de examinare medicală - tip Ministerul Apărării Naționale, ci Fișa de examinare medicală a fost întocmită în urma efectuării vizitei medicale (vizita medicală cu rezultatul analizelor s-a efectuat la 16.02.2016, iar Fișa a fost întocmită la 17.02.2016) ";

- din lecturarea fișei întocmite pe data de 17.02.2016 se observă însă că titulatura acesteia este aceea de "Fișă de examinare medicală - tip Ministerul Apărării Naționale examen medical la plecarea/înapoierea din misiune". Mai mult, deoarece potrivit art. 1 alin. (2) ordin, text neavut în vedere de instanță: "Evaluarea stării de sănătate și stabilirea aptitudinii medico-militare a personalului participant la misiuni și operații în afara statului român se efectuează în cadrul vizitei medicale", rezultă fără niciun dubiu că doar în urma efectuării unei vizite medicale se poate întocmi o "Fișa de examinare medicală - tip Ministerul Apărării Naționale, examen medical la plecarea/înapoierea din misiune".

Instanța de fond nu avut în vedere faptul că, potrivit art. 11 din ordin:

"În situația în care există o simptomatologie pentru care sunt necesare investigații suplimentare pentru stabilirea diagnosticului, când există afecțiuni neprevăzute în Baremul medical pentru stabilirea aptitudinii medico-militare a personalului participant la misiuni și operații în afara teritoriului statului român ori există afecțiuni care s-ar putea agrava/s-au agravat pe timpul participării la misiune, pacientul este internat și expertizat prin comisia de expertiză medico-militară, iar concluziile se materializează printr-o decizie medicală emisă de către comisia de expertiză medico-militară de pe lângă spitalul militar și avizată de către comisia centrală de expertiză medico-militară".

Recurenții arată că nu sunt de acord cu motivarea instanței, potrivit căreia aceleași afecțiuni au fost identificate și cu prilejul evaluării medicale încheiată cu emiterea deciziei medicale nr. 3780/10.11.2011, dar în acest caz nu a existat un impediment pentru ca reclamat "apt pentru misiune".

În primul rând, antecedentele personale patologice ale reclamantului A. sunt consemnate începând cu data de 15.05.2013, așa cum rezultă din baza de date existentă la U.M. 01737 Topraisar (Fișele de consultații medicale nr. 1 și 2 depuse în copie), de când acesta apare ca diagnosticat cu "cardiopatie ischemică cronică" cod 462, fiind menționat și un nivel ridicat de trigliceride (345), diagnostic care apare în ambele Fișe de consultații, inclusiv la data de 28.12.2015. Medicul de familie (dr. B.) a eliberat rețete pentru tratarea acestei afecțiuni. În al doilea rând, o eventuală eroare/greșeală în aprecierea stării de sănătate nu se poate perpetua pe motiv că și anterior, aceleași date medicale au fost trecute cu vederea;

Deoarece mențiunile din Fișa de examinare medicală tip Ministerul Apărării Naționale nr. 23/17.02.2016 întocmită cu ocazia efectuării vizitei medicale la Spitalul militar de urgență "Dr. Alexandru Gafencu" Constanța la plecarea în misiune apar ca fiind sunt contradictorii, în condițiile în care deși la rubrica "Date generalei Antecedente personale patologice" este menționat:

"obezitate exogenă, sd. dislipidemic, C.I.C, H.T.A. în tratament în observație scădere toleranță la glucoză", la rubrica "Concluziile comandantului/șefului unității sanitare" este menționat "Apt Misiune", "Comisia centrală de expertiză medico-militară/Direcția Medicală din cadrul Ministerului Apărării Naționale nu a fost de acord cu această concluzie și în aplicarea art. 12/ordin, a dispus ca în vederea precizării aptitudinii pentru plecarea în misiune în afara teritoriului național, militarul să fie internat pentru reexpertizare la un alt spital militar.

Reclamantul a fost reexpertizat în vederea precizării aptitudinii pentru plecarea în misiune în afara teritoriului național, prin internarea din luna iulie 2016 în Spitalul universitar de urgență militar central "Dr. Carol Davila" București. Chiar dacă în Biletul de ieșire din 22.07.2016 din Spitalul universitar de urgență Militar Central "Dr. Carol Davila" București este menționat, la secțiunea EPICRIZA:

"...S-a înaintat foaia de observație la Comisia Centrală de Expertiză Medico - Militară, cu propunerea de încadrare "apt pentru misiuni externe", pe baza documentelor medicale existente, Comisia Centrală a emis o nouă Decizie medicală (cu nr. x din 26.07.2016), potrivit căreia militarul a fost clasificat "inapt misiune externă".

Se consideră eronată aprecierea instanței, potrivit căreia "Declararea reclamantului ca fiind inapt pentru misiune externă nu este susținută de argumente medicale", în condițiile în care:

- prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M8/2013, a fost stabilit baremul privind aptitudinea medico-militară a personalului participant la misiuni și operații în afara teritoriului statului român;

- la Anexa 1/Ordin, la cap. 4 - Bolile aparatului cardiovascular, la paragraful 59, se menționează că: "Asocierea de două sau mai multe din următoarele afecțiuni: obezitate cls. 1; dislipidemie - colesterolemie peste 200 mg/dl, trigliceride peste 150 mg/dl; HTA la limită TAs 130-140 mmHg" fac inapt un militar, din punct de vedere medico-militar, pentru a participa la misiuni externe";

- în Fișa de examinare medicală tip Ministerul Apărării Naționale nr. 23/17.02.2016 întocmită cu ocazia efectuării vizitei medicale la Spitalul militar de urgență "Dr. Alexandru Gafencu" Constanța la plecarea în misiune, la rubrica "Date generalei Antecedente personale patologice "este menționat:

"obezitate exogenă, sd. dislipidemic, C.I.C, H.T.A. în tratament în observație scădere toleranță la glucoza", (precizăm că: sd. înseamnă sindrom; C.I.C. înseamnă cardiopatie ischemică cronică iar H.T.A., hipertensiune arterială). Pe fișă se menționează și o valoare a tensiunii arteriale (T.A.) de 130/180, iar datele antropometrice indicate în fișă (100 kg greutate, 179 cm înălțime) arată că IMC (indicele de masă corporală) are o valoare de 31,21 ce corespunde "Obezitate (gradul I)" (valori ale IMC între 30,00 și 34,99);

- aceste date medicale au fost/sunt cunoscute, recunoscute și necontestate de către reclamant;

- prin raportare la cap. 4 - Bolile aparatului cardiovascular, paragraful 59/Anexa 2 din Ordinul ministrului apărării naționale nr. M 8/2013, antecedentele personale patologice înscrise în Fișa de examinare medicală nr. 23/17.02.2016, îl clasifică pe reclamant ca INAPT MISIUNE EXTERNĂ.

Consideră de asemenea recurentul că, potrivit datelor medicale înscrise în Fișa de examinare medicală nr. 23/17.02.2016, reclamantul era evident "inapt, din punct de vedere medico-militar, pentru a participa la misiuni externe", deoarece:

- acestuia îi erau deja asociate cel puțin două din afecțiunile menționate la paragraful 59/Anexa 2/Ordinul M 8/2013 și care din punct de vedere medico-militar fac inapt un militar pentru | a participa la misiuni externe:

"obezitate cls. 1; dislipidemie - colesterolemie peste 200 mg/dl, trigliceride peste 150 mg/dl; HTA la limită TAs 130-140 mmHg";

- prevederile paragraful 59/Anexa 2/Ordinul ministrului apărării naționale nr. M 8/2013 (care cuprinde Baremul Medical pentru stabilirea aptitudinii medico-militare a personalului participant la misiuni și operații în afara teritoriului statului român) îi erau pe deplin aplicabile.

Referitor la ușorul exces ponderal, urmează să se obsere că dacă în februarie 2016 reclamantul avea o valoare a BMI (indicele de masă corporală) de 31,21 (având greutatea de 100 kg), în noiembrie 2016 reclamantul avea o valoare a BMI de 29, corespunzător "SUPRAPONDERAL"(valori BMI între 25 și 29,99). Practic, doar pierderea în greutate de aproximativ 7 kg a fost cea care făcut ca în noiembrie 2016 BMI (indicele de masă corporală) să scadă sub 30 și astfel, afecțiunea "obezitate " să nu mai existe.

Ca urmare, la data de 09.11.2016 nu mai suntem în situația asocierii de două sau mai multe afecțiuni (obezitate cu HTA la limită TAs 130-140 mmHg, dislipidemie). Deci, paragraful 59/Anexa 2/cap. 4./Bolile aparatului cardiovascular din Ordinul M 8/2013, în baza căruia anterior a fost clasificat inapt din punct de vedere medico-militar, pentru a participa la misiuni externe, nu îi mai este aplicabil situației reclamantului, abia în noiembrie 2016.

Drept urmare, Comisia centrală de expertiză medico-militară a avizat propunerea de încadrare a militarului ca fiind "apt pentru misiuni externe".

Se apreciază că în mod greșit instanța de fond a admis în parte acțiunea, a anulat Decizia medicală nr. x din 26.07.2016 emisă de Comisia Centrală de Expertiză Medico - Militară din cadrul Ministerului Apărării Naționale" și a obligat pârâta la plata sumei de 7.668 euro, echivalentul în RON la data plății.

Apărările părților

Reclamantul A. formulat întâmpinare la cererea de recurs a pârâților și a solicitat respingerea acestuia ca neîntemeiată, reiterând apărările de la instanța de fond.

Pârâții Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară din cadrul Ministerului Apărării Naționale și Ministerul Apărării Naționale au formulat întâmpinare la cererea de recurs a reclamantului și au solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată, reiterând apărările de la instanța de fond.

II. Considerentele și soluția instanței de recurs

Analizând cererile de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că nu sunt fondate pentru următoarele considerente:

Recursul pârâților nu este fondat

În ceea ce privește respectarea procedurii privind evaluarea stării de sănătate și stabilirea aptitudinii medico-militare a personalului participant la misiuni și operații în afara teritoriului statului român și a baremului medical aferent prevăzută de Ordinul ministrului apărării naționale nr. M8/2013.

Instanța de fond a reținut încălcarea prevederilor art. 11, 12, 14 din ordin, precum și a art. 1 și 2 alin. (2) și (3), art. 3 la emiterea Deciziei nr. x/26.07.2016.

Argumente de fapt și de drept relevante

Reclamantul A. este plutonier adjutant principal încadrat pe funcția de subofițer de stat major în statul de organizare al Batalionului 341 Infanterie Constanța, figurând în cadrul U.M. 01737 Topraisar.

În anul 2016, parcurgând etapele privind evaluarea stării de sănătate și stabilirea aptitudinii medico-militare pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, reclamantul a fost declarat "apt misiune" de către Spitalul Militar de Urgență "Grigore Gafencu" Constanța, fiind dislocat în Baza Aeriană Kandahar din Afganistan în cadrul Batalionului de Infanterie pentru Protecția Forței, începând cu 09.08.2016.

Ca urmare a emiterii Deciziei medicale nr. x/26.07.2016 de către Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară din cadrul Direcției medicale a Ministerului Apărării Naționale, contestată în cauză, s-a dispus repatrierea reclamantului la 02.09.2016.

Ulterior, reclamantul a parcurs o nouă etapă de evaluare în urma căreia a fost emisă Decizia medicală nr. x/10.11.2016 de către Comisia de Expertiză Medico - Militară de pe lângă Spitalul Militar Constanța, prin care a fost declarat "apt misiune", decizie avizată de către Comisia Centrală de Expertiză Medico - Militară. În baza acestei decizii a fost reintrodus în teatrul de operații din 20.12.2016.

Potrivit Ordinului nr. M8/2013 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de sănătate și stabilirea aptitudinii medico-militare a personalului participant la misiuni și operații în afara teritoriului statului român și a baremului medical aferent

a) efectuarea vizitei medicale eliminatorii de către spitalele militare pe baza Fișei de examinare medicală - tip Ministerul Apărării Naționale - art. 1, 2 alin. (1) și (3), art. 3 din ordin - cu mențiunea că "datele și concluziile înscrise în Fișa de examinare medicală - tip Ministerul Apărării Naționale cu ocazia efectuării vizitei medicale la plecarea/înapoierea în/din misiune sunt valabile timp de 12 luni de la efectuare, dacă în această perioadă nu au intervenit modificări ale stării de sănătate, fapt certificat de către medicul unității militare, în baza datelor furnizate de medicul de familie" art. 5 din Ordin;

b) eliberarea de către medicul de medicina muncii a fișei de aptitudine conform metodologiei stabilite de către Direcția medicală în baza datelor și concluziilor înscrise în Fișa de examinare medicală - tip Ministerul Apărării Naționale după efectuarea vizitei medicale art. 7 alin. (1) din Ordin (cu mențiunea că, dacă de la vizita medicală și până la plecarea în misiune trec mai mult de 6 luni, se eliberează o nouă fișă de aptitudine - art. 7 alin. (2) din Ordin)

Potrivit art. 10 din Ordin:

"Medicul de unitate este obligat să dețină o bază de date a fiecărei persoane din unitățile militare subordonate sau din arondare, reprezentând datele medicale referitoare la antecedentele personale patologice, cele care provin din documentele medicale din instituțiile unde personalul a fost consultat/investigat/internat/tratat, precum și la vaccinările efectuate. Această bază de date este actualizată permanent și este pusă la dispoziția medicilor specialiști din ambulatoriile de specialitate/comisiei de expertiză medico-militară/comisiei centrale de expertiză medico-militară atunci când personalul este selecționat pentru a participa la misiuni în afara teritoriului statului român".

c) internarea și expertizarea prin comisia de expertiză medico-militară (concluziile se materializează printr-o decizie medicală emisă de către comisia de expertiză medico-militară de pe lângă spitalul militar și avizată de către comisia centrală de expertiză medico-militară) doar în cazul în care sunt necesare investigații suplimentare pentru stabilirea diagnosticului, când există afecțiuni neprevăzute în Baremul medical pentru stabilirea aptitudinii medico-militare a personalului participant la misiuni și operații în afara teritoriului statului român ori există afecțiuni care s-ar putea agrava/s-au agravat pe timpul participării la misiune - art. 11 din Ordin;

d) convocarea și/sau expertizarea prin internare sau pe baza documentelor medicale și emiterea unei noi decizii medicale de către comisia centrală de expertiză medico-militară, doar în cazul neavizării deciziilor medicale ale comisiilor de expertiză medico-militară de pe lângă spitalul militar art. 12 din Ordin.

În cele două cazuri mai sus enumerate în care se impune reexpertizarea militarului este obligatorie întocmirea unui proces-verbal, astfel cum acesta este reglementat de art. 14 din Ordin.

Art. 14 alin. (1) din Ordin stabilește că:

"În vederea expertizării personalului aflat în situațiile prevăzute la art. 11, 12 sau 13, comisia de unitate întocmește un proces-verbal, redactat în 3 exemplare….; procesul-verbal întocmit este valabil până la emiterea unei decizii medicale de către comisiile de expertiză medico-militară.

Procesul-verbal menționat trebuie să fie însoțit de următoarele documente, după caz - art. 14 alin. (4) din ordin:

- în cazul afecțiunilor psihice, nota de relații din partea șefilor ierarhici și a persoanelor din anturaj, precum și raportul de evaluare psihologică al psihologului de unitate militară/psihologului din ambulatoriul de specialitate;

- în cazul afecțiunilor neoplazice, copia de pe examenul histopatologic;

- în caz de accident de muncă, copia de pe procesul-verbal de cercetare al evenimentului întocmit de organele abilitate/formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă, denumit în continuare FIAM;

- fișa cu zile de absențe de la program pe motive de boală, întocmită de cabinetul medical și compartimentul resurse umane pe ultimele 12 luni, sub formă de tabel cu precizări privind perioada concediului medical, cu număr total de zile acordate de medicul de familie/spitalele/ambulatoriile de specialitate;

- extrasul din fișa de identificare a factorilor de risc profesional, în vederea identificării specificului activității, după caz;

- copia documentelor medicale și a carnetelor de sănătate/fișa medicală, dacă există;

- copia de pe Fișa de examinare medicală - tip Ministerul Apărării Naționale, prevăzută la art. 3 alin. (1).

Potrivit disp. art. 5 din Ordinul nr. M8/2013, "Datele și concluziile înscrise în Fișa de examinare medicală-tip ministerul Apărării Naționale cu ocazia efectuării vizitei medicale la plecarea/înapoierea în/din misiune sunt valabile 12 luni de la efectuare, dacă în această perioadă nu au intervenit modificări ale stării de sănătate, fapt certificat de către medicul unității militare, în baza datelor furnizate de medicul de familie.

Art. 11 din Ordinul nr. M8/2013 menționează că în situația în care există o simptomatologie pentru care sunt necesare investigații suplimentare pentru stabilirea diagnosticului "pacientul este internat și expertizat prin comisia de expertiză medico-militară, iar concluziile se materializează printr-o decizie medicală emisă de comisia de expertiză medico-militară de pe lângă spitalul militar și avizată de către comisia centrală de expertiză medico-militară".

Dispozițiile art. 12 din Ordinul nr. M8/2013, arată că "în cazul neavizării deciziilor medicale ale comisiilor de expertiză medico-militară de pe lângă spitalul militar, comisia centrală de expertiză medico-militară convoacă și/sau expertizează prin internare sau pe baza documentelor medicale personalul și emite o nouă decizie medicală, hotărârea urmând a fi comunicată și comisiei de expertiză medico-militară emitente".

Recurenții-pârâți consideră că instanța de fond a interpretat greșit prevederile art. 1, 2 și 3 din ordin privind Fișa de examinare medicală, precum și a prevederilor art. 11 din ordin referitoare la necesitatea efectuării unor investigații suplimentare și internarea și expertizarea prin comisia de expertiză medico-militară, când există afecțiuni neprevăzute în Baremul medical.

Înalta Curte constată că instanța de fond a urmărit procedura de evaluare a reclamantului în mod cronologic, în raport de actele medicale și relevante depuse la dosar, precum și în raport de prevederile Ordinului nr. M8/2013.

Nu poate fi primit raționamentul pârâtelor privind fișa de examinare medicală care s-a întocmit în mod logic după efectuarea vizitei medicale întrucât din prevederile OM 8/2013, art. 1 și 2 alin. (1) și (3), art. 3, rezultă că vizita medicală se face pe baza fișei de examinare medicală, altfel cum s-ar mai putea aprecia asupra modificării datelor stării de sănătate față de valabilitatea timp de 12 luni a acestora, de la efectuare, dacă nu au intervenit modificări rezultate din datele furnizate de medicul unității militare, bază de date actualizată permanent (art. 5, 10 din ordin).

În ceea ce privește trimiterea reclamantului la Comisia Centrală de expertiză medico-militară și prevederile art. 14 din Ordinul nr. M8/2013

Instanța de fond a reținut corect că având în vedere neconcordanțele constatate, trimiterea reclamantului către Comisia Centrală de expertiză medico-militară era condiționată de procesul-verbal prevăzut de art. 14 din ordin - în caz contrar procedura este viciată, situație care este favorabilă reclamantului.

Oricum, comandantul Brigăzii 9 Mecanizată Mărășești prin Adresa nr. x/08.07.2016 (emisă înainte de data stabilită pentru prezentarea reclamantului la reexaminare în data de 19.07.2016) a solicitat revenirea asupra reexaminării (făcute prin emiterea adresei nr. x/5.07.2016 a Statului Major al Forțelor Terestre), deoarece prin adeverința nr. x/8.07.2016 se arată că nu au apărut modificări în ultimul an de zile.

În toate aceste etape s-a menționat expres necesitatea prezentării de către reclamant a procesului-verbal întocmit în conformitate cu prevederile art. 14 din ordin, deoarece astfel ar fi fost identificate motivele trimiterii și documentele medicale pe care se bazează.

Recurenții se contrazic atunci când fac referire la prevederile art. 11 din ordin pentru stabilirea diagnosticului pentru afecțiuni neprevăzute în Baremul medical pentru că în același timp se susține că reclamantul avea deja două afecțiuni care figurau în Barem și care îl făceau inapt pentru misiune.

Or, dincolo de nerespectarea procedurii prevăzută de Ordinul M8/2013 există și o inconsecvență a concluziilor medicale pe care instanța de fond în mod corect le-a apreciat ca nefiind susținute cu argumente și documente medicale.

Chiar și recurenții recunosc că una dintre cele două afecțiuni - pretinse ca fiind asociale conform Baremului și care duc la clasificarea "inapt", nu a mai existat din noiembrie 2016, ori netemeinicia deciziei medicale a fost dovedită și prin rezultatul internării sale în perioada 19.07 - 22.07.2016, reclamantul fiind apt pentru misiunea pentru care s-a făcut examinarea.

Prin Decizia x a Comisiei Centrale de Expertiză Medico-Militară, reclamantul a fost declarat inapt prin neînsușirea concluziilor medicale unde s-a reținut că reclamantul este normal cardiovascular, și care îl fac să nu-i fie incidente asocierile Baremului medical, iar acest lucru îmbracă forma unei decizii arbitrare.

Recursul reclamantului nu este fondat

Recurentul-reclamant arată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, solicitând alături de anularea în tot a actului și repararea prejudiciului/pagubei cauzate, precum și reparații pentru daune morale.

De asemenea, se arată de recurentul-reclamant că instanța de fond trebuia să analizeze condițiile răspunderii civile delictuale iar nu să compare "stresul" reclamantului ca urmare a deciziei medicale și a declarării ca inapt cu stresul din misiunile de luptă externă (Afganistan, Kosovo, Irak).

Înalta Curte constată că în cauză aprecierea instanței de fond în sensul că simpla anulare a deciziei contestate este în măsură să acopere prejudiciul moral suferit, este corectă.

Se constată că reclamantul a motivat cererea sa de acordare a daunelor morale prin aceea că "a fost afectat de imposibilitatea de a mai pleca în misiune, întrucât calificativul inapt pentru misiuni externe stabilit de Comisia centrală a fost acordat în mod vădit abuziv, neașteptându-se la un asemenea calificativ".

Față de aceste aprecieri, Înalta Curte, în raport și de prevederile art. 1357 C. civ., constată că această cerere nu este fondată.

Având în vedere și recomandările și principiile care se desprinde din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, se reține că dauna morală constă în prejudiciul care nu se pretează strict vorbind, unei evaluări pecuniare, iar semnificația și conținutul său prezintă diferențe nesemnificative în diversele sisteme de drept.

Despăgubirea are ca scop o compensare sau o satisfacție victimei faptului ilicit, în anumite cazuri, cuantumul compensației va putea fi determinat și de gravitatea faptei autorului care a cauzat dauna.

Repararea trebuie să cuprindă în afară de despăgubirea bănească și măsuri care să împiedice realizarea, continuarea sau repetarea faptelor dăunătoare. De asemenea, se reține că la acordarea despăgubirilor trebuie să se facă distincție între dauna materială și dauna morală.

Înalta Curte constată că în speță, prejudiciul moral nu poate fi disociat de cel material întrucât are condiții cauzale asemănătoare, instanța de fond pronunțând o sentință legală și temeinică, argumentele aduse de reclamant nu conving pe deplin acordarea acestor daune morale în condițiile anulării actului administrativ vătămător și acordării compensațiilor materiale.

Temeiul legal al soluției adoptate de instanța de recurs

În conformitate cu prevederile art. 496 C. proc. civ., se vor respinge recursurile ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de recurentul-reclamant A. și de recurenții-pârâți Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară din cadrul Ministerului Apărării și Ministerul Apărării Naționale împotriva sentinței civile nr. 74/CA din 3 aprilie 2017 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 ianuarie 2020.