ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4163/2021

Ședința publică din data de 23 septembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 19.11.2018, reclamanții A., B., în temeiul art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, precum și în temeiul art. 7 alin. (2) din Anexa V, Cap. VIII, Secțiunea I din Legea nr. 153/2017, în contradictoriu cu pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, au formulat plângere împotriva Hotărârii Colegiului de Conducere a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov nr. din 9 din data de 24.10.2018, prin care au solicitat:

- anularea deciziei Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov nr. 105/03.09.2018;

- emiterea unei noi decizii avându-se în vedere art. 120 alin. (6) din Legea nr. 304/2004 republicată, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 207/2018, art. 17 din Secțiunea 4 a capitolului VIII din Legea nr. 153/2017 coroborat cu art. 22 alin. (1), (2) din secțiunea 6 a aceluiași capitol cu aplicarea nr. crt. 4 lit. B), capitolul I din anexa V a Legii-cadru nr. 153/2017, în integralitatea lui (salarii de bază conform indemnizațiilor de încadrare pentru procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu recunoașterea vechimii în funcția de specialist IT în cadrul parchetului);

- obligarea pârâtului la plata diferenței dintre venitul calculat potrivit solicitării menționate anterior și venitul efectiv plătit, actualizată cu indicele de inflație și plata dobânzii legale aferente, de la data scadenței fiecărui venit lunar până la data plății efective.

Prin sentința civilă nr. 900 din 11 martie 2019 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, ca nefondată.

Împotriva sentinței civile au formulat recurs reclamanții A. și B., invocând critici care se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului arată că hotărârea este neîntemeiată din următoarele considerente:

La data de 03.09.2018, a fost emisă Decizia nr. 105 din 03.09.2018, prin care au fost stabilite drepturile salariale cuvenite începând cu data de 23.07.2018.

Împotriva acestei decizii s-a formulat contestație și s-a solicitat revocarea acestei decizii și emiterea unei noi decizii avându-se în vedere art. 120 alin. (6) din Legea nr. 304/2004 republicată, adică salarii de bază conform indemnizațiilor de încadrare pentru procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu recunoașterea vechimii în funcția de specialist IT în cadrul parchetului.

Contestația a fost respinsă prin Hotărârea nr. 9/24.10.2018 a Colegiului de Conducere a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, hotărâre pe care recurenții au apreciat-o ca fiind neîntemeiată și au supus-o controlului judiciar, pentru următoarele considerente:

Astfel, salariul de baza al specialiștilor IT a fost stabilit prin raportare la grila de salarizare pentru funcția de procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu o vechime în funcție de 0-3 ani (Anexa 5 la Legea nr. 153/2017, Capitol I, lit. B), nr. crt. 4), în condițiile în care legea nu precizează în mod explicit acest nivel de salarizare din grilă, ci face trimitere la nr. crt. 4 lit. B), capitolul I din anexa V a Legii-cadru nr. 153/2017, fără a face alte precizări.

Dacă legiuitorul ar fi dorit o limitare, aceasta ar fi fost făcută ca în cazul asistenților judiciari unde, la art. 16 din Legea 153/2017 se menționează în mod explicit nivelul din grilă unde vor fi încadrați.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov a emis decizia sus-amintită ținând cont de nota nr. x/2018 a PICCJ având ca obiect salarizarea specialiștilor IT din cadrul Ministerului Public și dispozițiile legale introduse prin Legea nr. 207/2018, pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, notă prin care se face propunerea salarizării specialiștilor IT din cadrul PICCJ la nivelul unui procuror cu grad de judecătorie vechime în funcție bază 0-3 ani, fără a mai fi recunoscută vechimea în specialitate câștigată până în prezent, ci doar vechimea în muncă, astfel că la salarizare nu se ține cont de vechimea în funcție a fiecărui specialist IT, fapt care ar fi condus la încadrarea pe un nivel corespunzător intervalelor de vechime la nivelul instanței de referință (judecătorie) și la stabilirea venitului salarial corespunzător acestor intervale. De asemenea, nu se ține cont de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, respectiv de prevederile art. 17 din Anexa 5 la Legea nr. 153/2017.

Recurenții arată că această vechime în funcție a fost recunoscută prin deciziile emise până în prezent (din anul 2007 până în 2017), chiar și prin decizia de reîncadrare conform Legii-cadru nr. 153/2017, nr. 78 din 31.07.2017 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, decizie care a fost emisă având în vedere prevederile art. 36 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017: "La data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcții, grade/trepte profesionale, gradație corespunzătoare vechimii în muncă și vechime în specialitate/vechime în învățământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcție, indemnizațiilor de încadrare și indemnizațiilor lunare potrivit art. 38", iar pentru o perioadă scurta și în anul 2019. (Decizia nr. 31/08.03.2019 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov).

Trimiterea la nr. crt. 4 lit. B), capitolul I din anexa V a Legii-cadru nr. 153/2017 cuprinde atât stabilirea salariului în funcție de majorarea raportată la vechimea în muncă cât și în funcție de majorarea raportată la vechime în funcție. Faptul că salariile au fost plafonate la baza 0 - 3 ani cu explicația din NOTĂ, că "prin vechime în funcție, în sensul prezentului capitol, se înțelege vechimea în funcția de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiție" reprezintă o încălcare a dreptului de a beneficia de vechime în funcții din sistemul judiciar.

Atâta vreme cât trimiterea se face la întregul nr. crt. 4 lit. B), capitolul I, anexa V din Legea-cadru nr. 153/2017 - conform tuturor prevederilor legale în vigoare, limitarea acestor salarii doar la nivelul gradației de bază, corespunzătoare procurorului cu vechime de 0 - 3 ani este rezultatul unei interpretări restrictive și nelegale a acestor prevederi normative. În acest context, consideră recurenții că trebuie să beneficieze de majorarea pentru vechime în funcție, altfel ar însemna că se îndepărteze de la sensul și spiritul legii, devenind astfel singura categorie din sistemul de justiție care nu beneficiază de majorarea pentru vechimea în funcție, deși această vechime în funcție este recunoscută chiar în anexa V a Legii-cadru 153/2017 sub fiecare grilă de salarizare pentru personalul angajat în sistemul judiciar existând o notă prin care se arată ce se înțelege prin vechime în funcție.

În măsura în care legiuitorul ar fi urmărit limitarea salariului de bază al specialiștilor IT la nivelul salariului unui procuror cu grad de judecătorie cu vechime între 0-3 ani, s-ar fi prevăzut în lege expres acest lucru. Astfel, unde legea nu distinge, nu ar trebui să se distingă nici la aplicare.

Chiar Legea-cadru prevede în art. 7 lit. a) că "salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. 1 - IX" și în art. 36 alin. (1) "La data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcții, grade/trepte profesionale, gradație corespunzătoare vechimii în muncă și vechime în specialitate/vechime în învățământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare și indemnizațiilor lunare potrivit art. 38".

Prin luarea în considerare a vechimii în specialitate, recurenții arată că nu s-ar adăuga la lege și nu s-ar proceda la extinderea aplicării unor drepturi de natură salarială expres prevăzute în beneficiul anumitor categorii de personal, ci s-ar aplica prevederile art. 17 alin. (1) din Secțiunea a 4-a, capitolul VIII, anexa V din Legea-cadru nr. 153/2017: "Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cu este definit la art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statului personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc pe grade sau trepte profesionale, în raport cu funcția deținută, cu nivelul funcțiilor, cu vechimea în specialitate, precum și cu nivelul instanței sau al parchetului, după caz".

Grila de salarizare la care face trimitere art. 22 alin. (1) din secțiunea a 6-a din Capitolul VIII din Anexa V a legii-cadru 153/2017 cuprinde 3 elemente salariale de bază: indemnizația lunară, vechimea în muncă și vechimea în funcție. în alin. "2 alin. art. 22 sunt indicate excepțiile elementelor salariale care compun salariul de bază al categoriei profesionale din care face parte și de care nu beneficiază specialiștii IT, precum sporul relativ la nivelul instanței sau parchetului, după caz.

Cu alte cuvinte, salariului specialiștilor IT este format din 3 componente și ar fi contrar legii ca una din cele 3 componente să fie tăiată de angajator.

Interpretarea notei de la subsolul tabelului din anexa V, Capitolul I, lit. B) din Legea-cadru nr. 153/2017 altfel decât a fost interpretată nota de la capitolul I Anexa VI din Legea-cadru nr. 284/2010 arată o inconsecvență de interpretare din partea angajatorului, care pe Legea-cadru 284/2010 timp de 8 ani recunoștea vechimea în funcție pentru specialiștii IT (deși în notă funcția aceasta nu apărea în enumerare) și pe care Legea-cadru 153/2017 nu o mai recunoaște (în aceeași condiție în care funcția nu apare în enumerare).

În Hotărârea nr. 9/24.10.2018 a Colegiului de Conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, se precizează că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitate de ordonator principal de credite, a analizat textele referitoare la aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017 în situația specialiștilor IT, iar analiza efectuată a fost expusă în nota nr. x/2018 din 27.08.2018, însoțită de grilele de salarizare, transmisă celorlalți ordonatori de credite, pentru a asigura o aplicare unitară a dispozițiilor legale.

Nota nr. x/2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu are forța unui act normativ, are doar efect informativ pentru unitățile subordonate și - în niciun caz - nu se poate impune cu forța unei norme juridice, cu atât mai mult cu cât contravine dispozițiilor lipsite de echivoc ale legii.

În fapt, prin această notă s-a propus ca salariile specialiștilor să fie stabilite pe gradații de vechime în muncă, doar pentru vechimea în funcție între 0-3 ani, ca ale specialiștilor din cadrul PÎCCJ.

Menționează recurenții că funcția de specialist a apărut pe statul de funcții al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în anul 2014. În anul 2017, când s-a angajat primul specialist la PICCJ, era legală și temeinică încadrarea acestuia la o vechime în funcție de 0-3 ani.

În cazul recurenților - specialiști IT, aceștia au o vechime în funcție de pe peste 10 ani, respectiv de peste 18 ani, și singurele criterii de recunoaștere a vechimii în specialitate sunt cele indicate de lege: grilele de vechime în funcție stabilite pentru un procuror cu grad de judecătorie, de la cea mai mică vechime până la cea de peste 20 de ani.

Susțin recurenții că trebuie recunoscută această vechime în specialitate și încadrat fiecare specialist IT în raport de vechimea pe care o are în unitatea de parchet, acest element fiind o componentă esențială a salariului de bază.

Dacă s-ar menține doar această bază de 0-3 ani ca vechime în specialitate, ar însemna ca un specialist IT debutant (indiferent de vechimea în muncă) să aibă același nivel salarial de bază cu cel al unuia care are o vechime maximă (în funcție) în parchet și că nu s-ar mai pune problema avansării/promovării în ceea ce privește această vechime în specialitate pe viitor - spre deosebire de restul funcțiilor de personal auxiliar de specialitate (ca de altfel orice altă categorie socio-profesională) cărora le este recunoscut acest beneficiu legal.

Totodată, recurenții invocă art. 3 din H.G. nr. 706/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, conform cărora:

"Art. 3 - (1) Constituie vechime în specialitate perioada cât personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea:

a) a îndeplinit funcția de grefier, grefier statistician, grefier documentarist, grefier arhivar, grefier registrator, specialist IT, agent procedural, aprod și șofer;

b) a îndeplinit, în cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, procuraturii, fostelor arbitraje de stat sau departamentale și fostelor notariate de stat, funcția de: impiegat, secretar, secretar ajutor, secretar dactilograf, dactilograf, executor judecătoresc, conducător de carte funciară, arhivar, registrator, arhivar-registrator, curier, referent, stenodactilograf, șef de cabinet, funcționar, statistician, grefier dactilograf, grefier analist programator, informatician;

(2) Pentru specialiștii IT constituie vechime în specialitate și perioadele lucrate în același domeniu, în alte unități;

(4) Constituie vechime în funcție perioada în care personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea a îndeplinit, în cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, funcția de: grefier, grefier statistician, grefier documentarist, grefier arhivar, grefier registrator și specialist IT;

(7) La calculul vechimii în specialitate se cumulează perioadele în care personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea a desfășurat activitate în funcțiile prevăzute la alin. (1) și (2)."

Astfel, în momentul eliberării din funcție prin pensionare a specialiștilor IT, în baza de calcul a drepturilor salariale pentru stabilirea pensiei de serviciu se recunoaște pe lângă vechimea în specialitate în cadrul instanțelor si parchetelor si perioadele lucrate în același domeniu, în alte unități, un argument în plus pentru a evidenția si calcula vechimea în specialitate în cadrul salariului de bază.

De asemenea, dacă nu s-ar recunoaște această vechime în specialitate ar însemna că specialiștii IT, ca personal auxiliar de specialitate, nu ar putea beneficia nici de pensie de serviciu, pensie reglementată de prevederile art. 685 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, în momentul îndeplinirii condițiilor legale, respectiv, vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate și vârsta de 60 de ani.

Recurenții susțin că, de asemenea, se încalcă prin omisiune și dispozițiile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 - "Pentru activitatea desfășurată, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanței sau parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în muncă și specialitate, precum și cu alte criterii prevăzute de lege".

De asemenea, având în vedere prevederile alin. (7) al art. 120 din Legea 304/2004, conform cărora "Personalul prevăzut la alin. (2) beneficiază de drepturile salariale prevăzute pentru specialiștii de la art. 116 alin. (5) din prezenta lege", recurenții apreciază că nu se ține cont de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, respectiv de prevederile art. 17 din Anexa 5 la Legea nr. 153/2017.

În acest sens, întrucât din acest context legislativ rezultă că salariul specialiștilor IT este corespunzător cu cel al specialiștilor, considerăm că nu există o justificare în sensul neacordării pentru specialiștii IT a salariului de bază stabilit pentru specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Cu toate că Nota nr. x/2018 din 27.08.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost transmisă și instanțelor din țară, precizează recurenții că spre deosebire de soluția adoptată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov (pe care o consideră restrictivă și în defavoarea angajatului), în cadrul altor instituții din sistemul judiciar veniturile salariale ale specialiștilor IT au fost stabilite cu luarea în considerare a vechimii în funcție a fiecărei persoane și încadrarea corespunzătoare în intervalele de vechime stabilite de Anexa nr. 5 la Legea nr. 153/2017, Capitolul I, lit. B), nr. crt. 4, precum și a prevederilor art. 17 alin. (3) și alin. (4) din Anexă. Este cazul instanțelor din circumscripția Curții de Apel București, Curții de Apel Alba Iulia, Curții de Apel Pitești, Curții de Apel Galați ș.a.

Acest lucru a creat discriminare în cadrul aceleași familii ocupaționale, lipsind orice justificare reală privind reglementarea unei grile de salarizare distincte pentru specialiștii IT din cadrul parchetelor și cei din cadrul instanțelor pentru care au fost emise decizii de salarizare luându-se în considerare și vechimea în specialitate.

Astfel, consideră recurenții că au fost încălcate trei dintre principiile care stau la baza Legii-cadru nr. 153/2017: principiul legalității, principiul nediscriminării și principiul egalității.

S-a încălcat principiul legalității (prevăzut în art. 6 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017) deoarece salariile au fost stabilite pe baza notei nr. 9736/20017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și nu pe baza prevederilor legale.

Având în vedere că s-au emis decizii de salarizare diferite pentru specialiștii IT din instanțe și parchete, este clar ca s-a încălcat și principiul nediscriminării (prevăzut în art. 6 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017) dar și principiul egalității (prevăzut în art. 6 lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017), în sensul eliminării oricăror forme de discriminare și instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție.

Prin Decizia nr. 794/2016, Curtea Constituțională constată că nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare, care trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile/definitive, urmează să se stabilească prin raportare la aceeași funcție, grad, gradație, vechime în muncă și în specialitate, aceleași condiții de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică.

Prin sentința civilă nr. 1001 din 15.03.2019, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis cererea formulată de colegii specialiști IT de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău și a obligat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești la emiterea unui nou ordin de salarizare prin care să stabilească salariul de bază conform indemnizațiilor de încadrare pentru funcția de procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu luarea în considerare a vechimii în funcția de specialist IT în cadrul parchetului.

Pentru aceste considerente, recurenții solicită admiterea recursului, anularea sentinței civile nr. 900 din 11.03.2019 pronunțată în dosar nr. x/2018 al Curții de Apel București, și anularea Deciziei Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov nr. 105/03.09.2018, cu obligarea pârâtului la emiterea unui nou ordin de salarizare prin care să stabilească salariul de bază conform indemnizațiilor de încadrare pentru funcția de procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu luarea în considerare a vechimii în funcția de specialist IT în cadrul parchetului și cu obligarea pârâtului la plata diferenței dintre venitul calculat conform celor menționate anterior și venitul efectiv încasat, diferență actualizată cu indicele de inflație și obligarea la plata dobânzii legale aferente aceste diferențe, începând de la data scadenței fiecărui venit lunar până la data plății efective.

Intimatul-pârât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov a depus întâmpinare, solicitând, în esență, respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând criticile invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Criticile formulate de recurenți subsumate cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. sunt nefondate.

Instanța de primă jurisdicție a realizat o corectă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale incidente.

Prin decizia nr. 105 din 03 septembrie 2018, emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, s-a dispus, pentru reclamanți, care ocupă funcția de specialiști IT în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, recalcularea drepturilor salariale, retroactiv, cu începere din data de 23 iulie 2018. Salariile de bază ale reclamanților au fost stabilite prin raportare la salariul de bază al procurorului din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie (vechime în funcție de 0 -3 ani), diferențiat în raport de vechimea în muncă.

Înalta Curte reține că, potrivit art. 120 alin. (6) din Legea nr. 304/2004, introdus prin Legea nr. 207/2018, de la data de 23.07.2018, "Specialiștii IT din cadrul instanțelor și parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii și al instituțiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiției și al Inspecției Judiciare beneficiază de aceleași drepturi salariale ca specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție stabilite potrivit legislației privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice".

Drepturile salariale ale specialiștilor din cadrul PICCJ sunt stabilite de dispozițiile art. 22 din cap. VIII, Anexa nr. V din Legea nr. 153/2017, potrivit cărora:

"(1) Salariile de bază pentru specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al celorlalte parchete, sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I lit. B) nr. crt. 4.

(2) Specialiștii prevăzuți la alin. (1) beneficiază și de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepția elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte."

În mod corect, față de aceste dispoziții legale, instanța de fond a constatat că salariile de bază se stabilesc în condițiile "prevăzute în prezenta anexă la cap. I lit. B) nr. crt. 4". Restul drepturilor salariale sunt cele ale categoriei profesionale din care fac parte, cu excepția elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoria profesională din care fac parte. Specialiștii IT fac parte din personalul auxiliar de specialitate din cadrul parchetelor, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004).

Prin nr. crt. 4 lit. B) din Cap. I al Anexei nr. V a Legii cadru nr. 153/2017 se stabilește indemnizația lunară pentru anul 2022 a procurorului cu grad de judecătorie, în raport de vechimea în muncă, dar și în raport de vechimea în funcția de magistrat.

Acordarea unui cuantum diferit al salariului de bază stabilit în raport de vechimea în funcție se face doar pentru categoriile de personal expres prevăzute de lege. Capitolul I din Anexa V a Legii nr. 153/2017, prin Nota 1, precizează faptul că prin "vechime în funcție", "în sensul prezentului capitol", "se înțelege vechimea în funcția de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiție", fiind astfel prevăzute categoriile de personal pentru care indemnizația se stabilește raportat la vechimea în funcție, din care reclamanții nu fac parte.

În condițiile în care legiuitorul a prevăzut expres că vechimea în funcția de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiție constituie vechimea în funcție, vechimea în funcție se aplică exclusiv pentru categoriile de personal expres prevăzute, nu și pentru categoriile de personal a căror salarizare se stabilește prin trimitere la coeficientul de ierarhizare.

Pentru aceste motive, instanța de fond a constatat cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale că susținerile reclamanților sunt nefondate, în mod legal, prin ordinul contestate, salariile de bază ale reclamanților fiind determinate prin raportare la salariul de bază al unui procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie cu o vechime în funcție între 0-3 ani), diferențiat în raport de vechimea în muncă.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanții A. și B. împotriva sentinței civile nr. 900 din 11 martie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII – a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 23 septembrie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.