ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4160/2021

Ședința publică din data de 23 septembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 06.05.2019, sub nr. x/2019, pe rolul Tribunalului Argeș, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Agenția Națională de Integritate, solicitând anularea Raportului de evaluare nr. x/02.04.2019 întocmit de ANI – Inspecția de integritate.

Prin sentința civilă nr. 568 din 13 septembrie 2019, Tribunalul Argeș a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, reținând incidența dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 24.09.2019, sub același număr.

Prin sentința civilă nr. 152 din 20 noiembrie 2019 a Curții de Apel Pitești, secția a II –a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate.

Împotriva sentinței civile a formulat recurs reclamantul invocând cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului arată că instanța de fond a făcut o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 90 alin. (1) și (2) și art. 92 alin. (1) din Legea 161/2003, precum și a dispozițiilor art. 25 alin. (1) din Legea 176/2010.

Se reține de instanța de fond în considerente ca situație de fapt premisă, în soluționarea cauzei, încheierea a trei contracte de prestări servicii, între S.C. B. S.R.L., unde soția recurentului are calitatea de asociat unic și administrator, iar recurentul are calitatea de director tehnic și Primăria Vlădești/Consiliul Local Vlădești, reținându-se totodată calitatea de consilier local în cadrul Consiliul Local al Comunei Vlădești.

Recurentul arată că nu au fost încălcate dispozițiile art. 90 alin. (1) din Legea 161/2003, având în vedere faptul că postul de director tehnic deținut la societatea mai sus menționată este unul contractual, cu caracter tehnic, respectiv executiv, iar prin atribuțiile specifice acestui post nu are calitatea de reprezentant al societății și nici drept de semnătură, pentru a putea încheia niciun fel de contract. Postul de director tehnic nu reprezintă o funcție de conducere, în sensul dispozițiilor art. 90 alin. (1) din Legea 161/2003. Apreciază recurentul că din interpretarea dispozițiilor art. 90 alin. (1) rezultă că acele funcții menționate, trebuie să fie prin natura lor funcții de conducere, respectiv apte de a influența procesul decizional în încheierea contractelor.

Postul de director tehnic pe care îl deține nu presupune posibilitatea de a încheia contracte în numele societății și nici luarea de decizii sau participarea la luarea de decizii privind încheierea contractelor societății la care este angajat. Art. 25 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 arată în mod expres: Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta și dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni.

Recurentul arată că prin exercitarea funcției executive contractuale de director tehnic nu a încheiat un act juridic, nu a luat o decizie și nici nu a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind starea de incompatibilitate. Ca atare, apreciază recurentul că nu au fost încălcate dispozițiile art. 90 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, în condițiile în care contractul menționat nu a fost încheiat de către recurent, nu a luat o decizie și nici nu a participat la luarea unei decizii cu privire la acest contract. Interdicția vizează încheierea de contracte, ceea ce din punct de vedere juridic, presupune asumarea contractului prin semnătură după terminarea negocierilor, sau luarea unei decizii sau participarea la luarea unei decizii cu privire la contract, ceea ce nu s-a întâmplat.

De asemenea, arată recurentul că în ceea ce privește singurul contract în discuție, reținut de ANI, acesta nu este semnat de recurent, iar în cuprinsul raportului nu există niciun argument sau probă din care să rezulte că recurentul ar fi participat la luarea unei decizii, sau ar fi luat o decizie cu privire la acest contract, sens în care nu se poate reține incidența dispozițiilor art. 90 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 sau a dispozițiilor art. 25 alin. (1) din Legea nr. 176/2010.

De asemenea, recurentul arată că hotărârea atacată cuprinde motive străine de natura pricinii, motiv de recurs prevăzut de disp. art. 488 alin. (1) punctul 6 C. proc. civ.

În dezvoltarea acestui motiv de recurs arată că deși în cuprinsul Raportului ANI contestat starea de incompatibilitate se analizează doar cu privire la contractul de lucrări nr. x/04 04 2016, instanța de fond în considerente analizează starea de incompatibilitate prin prisma a trei contracte, respectiv nr. x/05.03.2014, x/30.03.2016 și x/04.04.2016 menționând valoarea lor cumulată de 75.237,59 RON cu TVA.

In aceste condiții, în raport de situația de incompatibilitate reținută de ANI, doar prin raportare la contractul nr. x/04.04.2016, celelalte considerente referitoare la celelalte două contracte sunt străine de natura pricinii.

Recurentul susține că instanța de fond a încălcat și normele de procedură a căror nesocotire atrage sancțiunea nulității, motiv de recurs prevăzut de disp. art. 488 alin. (1) punctul 5 din C. proc. civ.

Recurentul arată că analizând starea de incompatibilitate și prin prisma contractelor x/05.03.2014 și y/30.03.2016 ce nu au stat la baza raportului ANI, instanța de fond a depășit limitele învestirii sale, încălcând principiul disponibilității, contradictorialității și al dreptului la apărare, precum și dreptul la un proces echitabil așa cum este reglementat de art. 6 din CEDO.

Susține acest lucru, deoarece pentru aceste două contracte intervenise prescripția în măsura în care ar fi existat starea de incompatibilitate, existând un interval de timp mai mare de trei ani de la data încheierii celor două contracte si până la momentul întocmirii raportului de către ANI. A fost lipsit de dreptul de a pune concluzii cu privire la starea de incompatibilitate prin raportare la aceste două contracte, aspect care i-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea hotărârii atacate, cu atât mai mult cu cât soluția instanței de fond se fundamentează și pe aceste două contracte avute în vedere ca probe coroborate.

De asemenea, susține recurentul că soluția instanței de fond este nemotivată, motiv de recurs prevăzut de disp. art. 488 alin. (1) punctul 6 C. proc. civ., înlăturarea argumentelor recurentului de către instanța de fond este lapidară, cu trimitere generică la textul de lege, nerăspunzând în concret criticilor formulate și necuprinzând motivele pentru care au fost respinse așa cum impun dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. h) C. proc. civ.

Intimata-pârâtă a depus întâmpinare solicitând, în esență, respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând criticile invocate în recurs raportat la sentința atacată și la actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin acțiunea introductivă, recurentul-reclamant a supus controlului judiciar Raportul de evaluare nr. x/02.04.2019 întocmit de Agenția Națională de Integritate, prin care s-a reținut faptul că recurentul-reclamant A., în calitate de consilier local în cadrul Consiliul Local al comunei Vlădești, județul Argeș, a încălcat regimul juridic al incompatibilităților, întrucât în perioada exercitării mandatului de consilier local, societatea S.C. B. S.R.L., în cadrul căreia deține funcția de director tehnic, iar soția acestuia calitatea de asociat și administrator, a încheiat cu Primăria comunei Vlădești contractul de lucrări nr. x/04.04.2016, în valoare totală de 24.300,59 RON. S-a constatat că a încălcat prevederile art. 90 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003.

Instanța de fond a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Sunt nefondate motivele de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 6 C. proc. civ.,

În raport de dispozițiile art. 425 lit. b) C. proc. civ., hotărârea este motivată, în fapt și în drept, motivarea permite instanței de control judiciar exercitarea controlului de legalitate și nu au fost încălcate de instanța de fond reguli de procedură care să atragă sancțiunea nulității, conform dispozițiilor art. 174 și urm. C. proc. civ.

Este corect faptul că instanța de fond a reținut, în cadrul situației de fapt rezultate din Raportul de evaluare, încheierea a trei contracte de prestări servicii, nr. 622/05.03.2014, nr. 959/30.03.2016 și nr. 1007/04.04.2016, deși, pentru constatarea încălcării regimulului juridic al incompatibilităților, s-a reținut încheierea unui singur contract, contractul de lucrări nr. x/04.04.2016, însă acest aspect urmează a fi avut în vedere, în continuare, în analiza motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., în ceea ce privește motivele de nelegalitate a actului administrativ contestat.

În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8, se rețin următoarele:

Agenția Națională de Integritate a constatat încălcarea de către reclamant a regimului juridic al incompatibilităților, a prevederilor art. 90 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, consilierii locali care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat ori cu capital majoritar de stat sau cu capital al unei unități administrativ/teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale; iar în alin. (2) se precizează că aceste prevederi legale se aplică și în cazul în care funcțiile sau calitățile respective sunt deținute de soțul sau rudele de gradul I ale alesului local.

S-a reținut, pentru constatarea încălcării acestor dispoziții de către recurentul-reclamant A., în calitate de consilier local în cadrul Consiliul Local al comunei Vlădești, județul Argeș, că, în perioada exercitării mandatului de consilier local, societatea S.C. B. S.R.L., în cadrul căreia deține funcția de director tehnic, iar soția acestuia calitatea de asociat și administrator, a încheiat cu Primăria comunei Vlădești contractul de lucrări nr. x/04.04.2016, în valoare totală de 24.300,59 RON.

În cadrul situației de fapt prezentate în raportul de evaluare, s-a reținut și încheierea contractului de prestări servicii nr. x/05.03.2014 și a contractului de lucrări nr. x/30.03.2016, însă, pentru constatarea stării de incomaptibilitate s-a reținut numai încheierea contractului de lucrări nr. x/04.04.2016, fiind avute în vedere, în acest sens, dispozițiile Legii nr. 54/2019, faptul că răspunderea civilă sau administrativă, disciplinară, pentru faptele care determină existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate ale persoanelor aflate în exercitarea demnităților publice sau funcțiilor publice este înlăturată, nemaiputând fi angajată în condițiile depășirii termenului general de prescripție de 3 ani de la data săvârșirii lor.

Având în vedere cele precizate, motivele de recurs privind greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor legale privind starea de incompatibilitate, pe care a constatat-o pârâta prin Raportul de evaluare, în ceea ce privește contractul de lucrări nr. x/04.04.2016, sunt nefondate.

Este evident că starea de incompatibilitate trebuie stabilită în concret și nu într-un mod pur teoretic și formalist, finalitatea legii prin instituirea cazului de incompatibilitate fiind aceea de a reprezenta o garanție pentru exercitarea funcției publice în condiții de imparțialitate și transparență.

Argumentele recurentului sunt, însă, nefondate, având în vedere faptul că textul de lege are în vedere calitățile și funcțiile deținute de alesul local, sau de soțul sau rudele de gradul I ale acestuia, și încheierea contractelor cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte.

Situația de fapt în cauză, astfel cum a fost reținută anterior, denotă starea de incompatibilitate a reclamantului, consilier local, în sensul dispozițiilor art. 90 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 161/2003.

Din simpla ocupare a unor funcții sau calități de către alesul local nu rezultă, într-adevăr, starea de incompatibilitate, pentru că nu este interzisă deținerea funcției sau calității respective, ci încheierea anumitor contracte cu entitățile menționate, starea de incompatibilitate rezultă din încheierea contractelor în aceste condiții.

Este interzisă încheierea de contracte de executare de lucrări în situația în care consilierii locali au funcții de conducere, calitatea de asociat la societățile comerciale cu capital privat, cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, prevederi legale care se aplică și în cazul în care funcțiile sau calitățile respective sunt deținute de soțul sau rudele de gradul I ale alesului local.

Or, în cauză, față de contractul de lucrări nr. x/04.04.2016 încheiat între societatea S.C. B. S.R.L. și Primăria comunei Vlădești, pe de o parte, contrar a ceea ce susține recurentul reclamant, acesta a deținut o funcție de conducere în cadrul societății, în sensul art. 90 alin. (1), de director tehnic, iar pe de altă parte, soția acestuia deține în cadrul societății calitatea de asociat și administrator, conform art. 90 alin. (2).

Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că starea de incompatibilitate s-a constatat, prin actul administrativ contestat, cu respectarea dispozițiilor art. 90 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 161/2003, fiind nefondate motivele de recurs.

Având în vedere că nu sunt incidente motive de casare a sentinței atacate, Înalta Curte va respinge recursul formulat ca nefondat.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 152 din 20 noiembrie 2019 a Curții de Apel Pitești, secția a II – a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 23 septembrie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.