ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4159/2021

Ședința publică din data de 23 septembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 14.03.2019, sub nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, în temeiul dispozițiilor art. 194 din C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, a solicitat să se dispună anularea Raportului de evaluare nr. x/28.02.2019, întocmit în lucrarea nr. x/03.07.2017, ca fiind netemeinic și nelegal.

Prin sentința civilă nr. 177/2019 din 24.04.2019 Tribunalul Mehedinți, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția de necompetență materială invocată de pârâta Agenția Națională de Integritate și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în favoarea Curții de Apel Craiova – secția de contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința civilă nr. 386 din 21 octombrie 2019, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE, având ca obiect "anulare act administrativ".

A dispus anularea Raportului de evaluare nr. x/28.02.2019 întocmit de pârâta Agenția Națională de Integritate.

Împotriva sentinței civile a formulat recurs pârâta, invocând cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta-pârâtă, în motivarea recursului, arată că în fapt, din perspectiva art. 488 alin. (1) punctul 8 din Noul C. proc. civ., instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv a dispozițiilor art. 34 alin. (3) din din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (text în vigoare pentru perioada evaluată) coroborate cu dispozițiile art. 97 din Legea nr. 161/2003, raportat la incompatibilitatea în care s-a găsit intimatul-reclamant prin deținerea simultană a funcției publice de conducere de inspector șef adjunct în domeniul relațiilor de muncă la Inspectoratul Teritorial de Muncă Mehedinți, și cea de candidat la alegerile locale din data de 11 iunie 2017 pentru funcția de primar al comunei Șimian, județul Mehedinți

În esență, prima instanță a arătat că în mod netemeinic a fost reținută situația de incompatibilitate ca urmare a deținerii simultane, în perioada 05.02.2013 – 27.12.2017, atât a funcției publice de conducere cât și cea de candidat la alegerile locale (data emiterii adresei de Instituția Prefectului județului Mehedinți)

Astfel, prima instanță a reținut că " prin Ordinul nr. 2059/18.10.2016 s-a dispus suspendarea raportului de muncă din data de 21.10.2016, în temeiul art. 95 alin. (1), lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici, reclamantul intrând în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, până în august 2018.(…)

(…) instanța reține că dispozițiile art. 34 alin. (3) din Legea 188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici a fost modificat ulterior întocmirii raportului de evaluare, prin Legea nr. 156/2018, astfel "Funcționarii publici pot fi aleși sau numiți într-o funcție de demnitate publică, în condițiile legii . . . . . . . . . .Înalții funcționari publici și funcționari publici de conducerepot fi numiți în funcții de demnitate publică numai după suspendare, în condițiile legii, raporturile de serviciu(...), raportul de evaluare întocmit la 28.02.2019, ulterior intrării în vigoare a textului de lege modificat în sensul că și funcționarilor publici ce ocupă funcții de conducere le este permis să fie numiți sau aleși în funcții de demnitate publică în condițiile suspendării raportului de serviciu. Potrivit instanței de fond legiuitorul nu mai face trimitere expresă la ipoteza simplei candidaturi și nu mai stabilește niciun fel de interdicție (...),

(...) instanța reține faptul că deși interdicția prevăzută de art. 34 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 188/1999 era aplicabilă perioadei evaluate, totuși nu se poate face abstracție de modificările intervenite prin Legea nr. 156/2018, și nici de pericolul social, în contextul în care reclamantul nu a exercitat niciun moment demnitatea publică, depunînd doar candidatura fiind suspendat din funcția publică,

(...) Curtea concluzionează că fapta imputată nu prezintă pericol social concret necesar antrenării sancțiunilor reglementate de art. 25 din Legea nr. 176/2010, nu se află într-un echilibru rezonabil nici cu scopul urmărit,acela al ocrotirii relațiilor sociale apărate de Legea nr. 161/2003, iar sancțiunea nu este caracterizată de gradul predictibilitate și accesibilitate ce se impune în situația incidenței unor sancțiuni administrative grave.

Reclamantul susține că "atât la momentul depunerii candidaturii sale cât și la momentul alegerilor locale parțiale, din anul 2017, pentru funcția de primar al Comunei Șimian, raportul de serviciu cu ITM Mehedinți, era suspendat începând cu data de 21.10.2016, conform Ordinului nr. 2059/18.10.2016 (…) la inițiativa funcționarului public (…) concediu creștere copil (…)care opera până în luna august 2018, (…) suspendarea sa, afirmă reclamantul ar fi precedat cu mult timp, depunerea candidaturii din anul 2017, astfel că nu ii sunt aplicabile dispozițiile legale privind incompatibilitatea ."

Față de cele reținute de către instanța de fond, recurenta arată că raționamentul acesteia este bazat pe o interpretare eronată a prevederilor legale incidente.

Conform art. 34 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (text în vigoare pentru perioada evaluată): "Înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere pot candida pentru funcții de demnitate publică numai după încetarea, în condițiile legii, a raporturilor de serviciu."

Prin raportare la prevederile legale menționate mai sus, inspectorul de integritate a reținut în cuprinsul raportului de evaluare faptul că intimatul-reclamant s-a aflat în situație de incompatibilitate, întrucât, în perioada deținerii funcției publice de conducere de inspector șef adjunct în domeniul relațiilor de muncă la Inspectoratul Teritorial de Muncă Mehedinți, a candidat la alegerile locale din data de 11 iunie 2017 pentru funcția de primar al comunei Șimian, județul Mehedinți, 34 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (text în vigoare pentru perioada evaluată, până la data de 06.07.2018).

Textul legal menționat anterior consacră în materia incompatibilităților aplicabilă funcționarilor publici cu funcție de conducere, regula după care aceștia își pot depune candidatura pentru o funcție de demnitate publică condiționat de încetarea raportului de serviciu, prevederi legale încălcate de intimatul A..

Intimatul A., în perioada exercitării funcției publice de conducere deținută în cadrul Inspectoratul Teritorial de Muncă Mehedinți (Ordinului nr. 136/05.02.2013, emis de Ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice), a solicitat suspendarea din funcția publică pentru efectuarea (începând cu data de 21 octombrie 2016), concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, ulterior, a fost propus candidat la alegerile locale parțiale din data de 11 iunie 2017 pentru funcția de primar al comunei Șimian, județul Mehedinți, conform propunerii de candidatură înregistrată sub nr. x/21.05.2017, și a acceptat să candideze la alegerile locale parțiale din comuna Șimian, pentru funcția de primar, conform declarației de acceptare a candidaturii la funcția de primar din data de 16.05.2017.

Ca urmare, din interpretarea coroborată a dispozițiilor legale prezentate rezultă faptul că, reclamantul avea obligația să candideze pentru funcția de demnitate publică numai după încetarea raporturilor de serviciu, și nicidecum să candideze în condițiile în care intervenise doar suspendarea acestora.

Prin urmare, deținerea funcției publice de conducere de inspector șef adjunct concomitent cu candidarea la alegerile locale pentru funcția de primar al comunei Șimian, a fost de natură să genereze o situație de incompatibilitate, conform prevederilor legislative incidente, aflate în vigoare în perioada evaluată, respectiv, 05.02.2013 – 27.12.2017.

Astfel, funcția publică deținută de intimat nu a încetat, fiind doar suspendat raportul de serviciu, la cerere.

Pe durata suspendării raportului de serviciu al intimatului, acesta nu și-a pierdut calitata de funcționar public, în acest sens statuând și prevederile art. 96 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, articol conform căruia "Pe perioada suspendării raportului de serviciu autoritățile și instituțiile publice au obligația să rezerve postul aferent funcției publice. Ocuparea acestuia se face, pe o perioadă determinată, în condițiile legii. Pe perioada suspendării, raporturile de serviciu ale funcționarilor publici nu pot înceta și nu pot fi modificate decât din inițiativa sau cu acordul funcționarului public în cauză."

Prin urmare, instituțiile publice au obligația să rezerve postul aferent funcției publice în cazul suspendării raportului de serviciu.

Intimatul A., uzând de instituția suspendării raportului de serviciu la cerere, a acceptat, cu bună știință, să candideze la alegerile locale parțiale din comuna Șimian, pentru funcția de primar.

Chiar dacă suspendarea raportului de serviciu la cererea funcționarului public nu are ca efect recunoașterea vreunei vechimi în funcția publică pe durata suspendării, este evident că suspendarea nu conduce la pierderea calității de funcționar public, calitate pe care intimatul A. și-a păstrat-o, așadar. Context în care, devine îngăduită și chiar obligatorie concluzia că regimul incompatibilităților se aplică funcționarului public și pe durata suspendării sale din funcția publică, funcționarul public deținând în continuare calitatea de funcționar public.

Dispozițiile legale menționate sunt foarte clare în ce privește incompatibilitatea analizată, fiind imperative, nefiind la alegerea subiectului de drept căruia i se adresează și impun acestuia o anumită conduită, cu consecința intervenirii unei sancțiuni în cazul nerespectării acesteia.

Prin urmare, cele reținute de către instanța de fond sunt greșite sub aspectul raționamentului logico-juridic întrucât în situația de față intimatul trebuia să își inceteze raporturile de serviciu și nu să se suspende la cerere pentru a candida la o funcție de demnitate publică.

Respectarea regimului incompatibilităților specifice funcției din care a intervenit suspendarea este în continuare o obligație activă, și care rămâne, deci, aplicabil funcționarului public pe perioada suspendării din funcția publică, pe care acesta o deține în continuare.

Această intepretare a textelor legale este cea avută în vedere de legiuitor la momentul edictării normei, fiind în concordanță cu scopul instituirii instituțiilor incompatibilității și a conflictelor de interese.

Este o abordare îmbrățișată și de instanța supremă, în mod constant, dar și în jurisprudența recentă, și avută în vedere chiar în ipoteza în care raportul de serviciu al unui funcționar public ar fi suspendat:

Prin Decizia ICCJ nr. 1037 din 12 martie 2018, s-au reținut următoarele:

"În mod greșit a reținut instanța de fond că termenul de "deține" din art. 94 alin(2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 vizează nu doar numirea pe o funcție publică, ci și exercitarea ei, iar reclamanta nu devenea incompatibilă întrucât tocmai efectul suspendării evita consecința incompatibilității, în sensul că reclamanta nu avea în același timp două raporturi de serviciu, unul din ele fiind suspendat pentru evitarea stării de incompatibilitate rezultate din angajarea într-o funcție care crea o incompatibilitate cu statutul de funcționar public.(...)

Deși raportul de serviciu al reclamantei în funcția publică a fost suspendat, acesta nu a încetat. Pe cale de consecință, în lipsa unor dispoziții exprese, suspendarea raportului de serviciu nu înlătură incidența dispozițiilor legale care reglementează incompatibilitățile funcției publice.

Pe perioada suspendării, postul aferent funcției publice este rezervat, se suspend îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin respectivului funcționar public, precum și drepturile salariale aferente respective funcții publice, raportul de serviciu nu poate înceta și nu poate fi modificat decât din inițiativa sau cu acordul funcționarului public în cauză.(…)

Regimul incompatibilităților este aplicabil funcționarului public inclusive pe perioada suspendării din funcția publică, suspendarea raportului de serviciu nu echivalează cu pierderea/încetarea calității de funcționar public și de titular al funcției publice, pe care acesta o deține în continuare, inclusiv pe perioada suspendării."

Prin Decizia ICCJ nr. 268/2015, s-a reținut că:

"Nu poate fi reținută motivarea instanței de fond cu privire la suspendarea funcționarului public întrucât pe perioada suspendării raportului de serviciu funcționarul public își păstrează, respectiv deține în continuare funcția publică în care a fost numit prin act administrativ, cât și calitatea de funcționar public, independent de exercitarea efectivă a funcției publice, respectiv a atribuțiilor aferente acesteia, ori de faptul că este remunerat sau nu.

În fapt, pe perioada suspendării raportului de serviciu, se suspendă îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, respectivului funcționar public precum și drepturile salariale aferente respectivei funcții publice, regimul incompatibilităților cât și cel al conflictelor de interese, rămân aplicabile respectivului funcționar public pe perioada suspendării din funcția publică, pe care acesta o deține în continuare."

Cu privire la afirmațiile instanței de fond potrivit cărora s-ar aplica dispozițiile legii mai favorabile (Legea 156/2018), arată recurenta că prevederile art. 15 alin. (2) din Constituția României stabilesc în mod clar că "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile", astfel încât, în speța dedusă judecății, sunt aplicabile dispozițiile art. 34 alin. (3) din legea nr. 188/1999, în forma în vigoare în perioada reținerii situației de incompatibilitate, neavând relevanță modificările legislative ulterioare.

Regimul incompatibilităților este expres prevăzut de legislația în vigoare, legea interzicând cumulul de calități. Or, intimatul, ignorând prevederile legale menționate nu a efectuat demersurile necesare pentru a ieși din starea de incompatibilitate reținută, respectiv, nu a solicitat încetarea raporturilor de serviciu, încălcând astfel regimul juridic al incompatibilităților aplicabil funcției publice.

În concluzie, este dovedită starea de incompatibilitate în care s-a aflat intimatul-reclamant A. pe perioada deținerii funcției publice de conducere de inspector șef adjunct în domeniul relațiilor de muncă la Inspectoratul Teritorial de Muncă Mehedinți, a candidat la alegerile locale din data de 11 iunie 2017 pentru funcția de primar al comunei Șimian, județul Mehedinți, încălcând astfel dispozițiilor art. 34 alin. (3) din din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (text în vigoare pentru perioada evaluată), coroborate cu dispozițiile 97 din Legea nr. 161/2003.

Față de cele ce preced, rezultă legalitatea și temeinicia raportului de evaluare nr. x/28.02.2019, întocmit de Agenția Națională de Integritate, prin care s-a reținut incompatibilitatea în care s-a aflat intimata-reclamantă și, de aceea vă rugăm să admiteți prezentul recurs, așa cum a fost formulat, să casați sentința nr. 386 din 21 octombrie 2019 a Curții de Apel Craiova, și, rejudecând, să dispuneți respingerea în totalitate a acțiunii formulată de către intimatului-reclamant A., ca fiind neîntemeiată.

Intimatul-reclamant a depus întâmpinare, solicitând, în esență, respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.

Intimatul-reclamant, la data de 22.09.2021, a depus la dosarul cauzei note de ședință prin care a invocat excepția nulități recursului, susținând că recurenta nu a indicatniciun motiv de recurs din cele prev. de art. 488 C. proc. civ. A depus anexat notelor de ședință un set de înscrisuri.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând cu prioritate, în baza disp. art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului invocată de intimatul-reclamant, Înalta Curte constată că nu este fondată.

Înalta Curte constată că recursul este motivat, criticile invocate în recurs circumscriindu-se disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind invocată aplicarea greșită a dispozițiilor legale incidente în cauză, urmând ca temeinicia acestora să fie analizată pe fondul recursului.

Analizând recursul formulat, din actele și lucrările dosarului, în raport de dispozițiile legale incidente, instanța de control judiciar reține următoarele:

Reclamantul A. a contestat Raportul de evaluare nr. x/28 02 2019 întocmit de Agenția Națională de Integritate, prin care s-a reținut starea de incompatibilitate, constând în faptul că în perioada deținerii funcției publice de conducere de inspector șef adjunct în domeniul relațiilor de muncă la Inspectoratul Teritorial de Muncă Mehedinți a candidat la alegerile locale din data de 11 iunie 2017 pentru funcția de primar al comunei Simian, județul Mehedinți, încălcând, astfel, prevederile art. 34 alin. (3) din Legea nr. 183/1999 privind Statutul funcționarilor publici (text în vigoare pentru perioada evaluată, până la data de 06.07.2018).

Activitatea de evaluare a respectării regimului juridic al incompatibilităților s-a efectuat pentru perioada 05.02.2013 (data numirii în funcția publică de conducere de inspector șef adjunct al ITM Mehedinți) - 27.12.2017 (data emiterii adresei de către Instituția Prefectului județul Mehedinți).

Prin Ordinul nr. 2059/18.10.2016 s-a dispus suspendarea raportului de muncă al reclamantului, din data de 21.10.2016, în temeiul art. 95 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici. Reclamantul a intrat în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, până în august 2018. A candidat la funcția de Primar la alegerile locale din 11 iunie 2017, fără a câștiga aceste alegeri.

Raportat la această situație de fapt, Înalta Curte reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (text în vigoare pentru perioada evaluată), "Înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere pot candida pentru funcții de demnitate publică numai după încetarea, în condițiile legii, a raporturilor de serviciu."

Instanța de primă jurisdicție a reținut, însă, că ulterior, prin Legea nr. 156/2018, textul de lege a fost modificat în sensul că "Art. 34 - (1) Funcționarii publici pot fi aleși sau numiți într-o funcție de demnitate publică, în condițiile legii.(2) Înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere pot fi numiți în funcții de demnitate publică numai după suspendarea, în condițiile legii, a raporturilor de serviciu", că raportul de evaluare a fost întocmit la data de 28.02.2019, ulterior intrării în vigoare a textului de lege modificat, iar legiuitorul nu mai face trimitere expresă la ipoteza simplei candidaturi și nu mai stabilește niciun fel de interdicție, norma art. 34 alin. (2) referindu-se strict la ipoteza numiri sau alegerii, adică are în vedere împrejurarea exercitării efective a demnității publice și nu doar posibilitatea accederii la o demnitate.

În mod greșit instanța de fond a reținut că, deși interdicția prevăzută de art. 34 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 188/1998 era aplicabilă perioadei evaluate, nu se poate face abstracție de scopul real al normei, relevat în modificările ulterioare ce au intervenit prin legea nr. 156/2018, și nici de pericolul social concret, în contextul în care reclamantul nu a exercitat niciun moment demnitatea publică, depunând doar candidatura fiind suspendat din funcția publică. De asemenea, greșit a ținut seama de situația ulterioară revenirii în funcția publică de conducere pentru o perioadă foarte scurtă de timp, reclamantul fiind transferat în funcție de execuție, de faptul că nu s-a evidențiat vreo faptă sau act săvârșit de reclamant din perspectiva funcției publice de conducere, de natură a-i crea un avantaj injust în perioada candidaturii, a reținut că reclamantul nu a exercitat niciun moment demnitatea publică de primar, ipoteza de incompatibilitate descrisă în raport, vizând o altă împrejurare, și anume depunerea unei candidaturi în timpul exercitării funcției publice de conducere, fără legătură cu acest temei .

A concluzionat în mod greșit prima instanță că fapta imputată nu prezintă pericolul social concret necesar antrenării sancțiunilor reglementate de art. 25 din legea nr. 176/2010, nu se află într -un echilibru rezonabil nici cu scopul urmărit, acela al ocrotirii relațiilor sociale apărate de Legea nr. 161/2003, iar sancțiunea nu este caracterizată de gradul predictibilitate și accesibilitate ce se impune în situația incidenței unor sancțiuni administrative grave.

Înalta Curte constată că sunt fondate motivele de nelegalitate invocate de recurenta pârâtă, susținute de dispozițiile legale în vigoare în perioada pentru care s-a reținut starea de incompatibilitate, fiind greșit interpretate și aplicate de prima instanță dispozițiile art. 34 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (forma în vigoare pentru perioada evaluată) .

Textul legal menționat consacră, în materia incompatibilităților aplicabilă funcționarilor publici cu funcție de conducere, regula după care aceștia își pot depune candidatura pentru o funcție de demnitate publică condiționat de încetarea raportului de serviciu, prevederi legale încălcate de intimatul A..

Deținerea funcției publice de conducere de inspector șef adjunct concomitent cu candidarea la alegerile locale, pentru funcția de primar al comunei Șimian, a fost de natură să genereze o situație de incompatibilitate, conform prevederilor legislative incidente, aflate în vigoare în perioada evaluată.

Funcția publică deținută de intimat nu a încetat, fiind doar suspendat raportul de serviciu, la cerere. Pe durata suspendării raportului de serviciu al intimatului, acesta nu și-a pierdut calitata de funcționar public, în acest sens fiind și prevederile art. 96 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, conform cărora "Pe perioada suspendării raportului de serviciu autoritățile și instituțiile publice au obligația să rezerve postul aferent funcției publice. Ocuparea acestuia se face, pe o perioadă determinată, în condițiile legii. Pe perioada suspendării, raporturile de serviciu ale funcționarilor publici nu pot înceta și nu pot fi modificate decât din inițiativa sau cu acordul funcționarului public în cauză."

Prin urmare, instituțiile publice au obligația să rezerve postul aferent funcției publice în cazul suspendării raportului de serviciu, pe perioada suspendării raporturile de serviciu ale funcționarilor publici nu pot înceta și nu pot fi modificate decât din inițiativa sau cu acordul funcționarului public în cauză

Or, reclamantul intimat A., al căruia raport de serviciu era suspendat, la cerere, a candidat la alegerile locale parțiale din comuna Șimian, pentru funcția de primar.

Chiar dacă raportul de serviciu era suspendat, la cererea funcționarului public, suspendarea nu conduce la pierderea calității de funcționar public. Suspendarea raportului de serviciu nu echivalează cu pierderea/încetarea calității de funcționar public și de titular al funcției publice, pe care acesta o deține în continuare, inclusiv pe perioada suspendării. În lipsa unor dispoziții în sens contrar, regimul incompatibilităților se aplică funcționarului public și pe durata suspendării sale din funcția publică.

Or, intimatul, ignorând prevederile legale menționate nu a efectuat demersurile necesare pentru a ieși din starea de incompatibilitate reținută, respectiv, nu a solicitat încetarea raporturilor de serviciu, încălcând astfel regimul juridic al incompatibilităților aplicabil funcției publice.

Motivele de recurs sunt fondate, în mod corect fiind constatată starea de incompatibilitate în care s-a aflat intimatul-reclamant A. care, pe perioada deținerii funcției publice de conducere de inspector șef adjunct în domeniul relațiilor de muncă la Inspectoratul Teritorial de Muncă Mehedinți, a candidat la alegerile locale din data de 11 iunie 2017 pentru funcția de primar al comunei Șimian, județul Mehedinți, cu încălcând dispozițiilor art. 34 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (text în vigoare pentru perioada evaluată), coroborate cu dispozițiile art. 97 din Legea nr. 161/2003.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală, cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale incidente

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul pârâtei, va casa sentința atacată și, în rejudecare, va respinge acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului invocată de intimatul-reclamant.

Admite recursul formulat de pârâta Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței civile nr. 386 din 21 octombrie 2019 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și, în rejudecare, respinge acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 23 septembrie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.