ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4093/2021

Ședința publică din data de 22 septembrie 2021

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Prin cererea înregistrată initial pe rolul Curții de Apel Pitești la data de 16.10.2020, sub nr. x/2020, reclamantul Biroul Executorului Judecătoresc A. a chemat în judecată pe pârâții Camera Executorilor Judecătorești Pitești, executor judecătoresc B., Biroul Executorului Judecătoresc B. și Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești B., solicitând, în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 999 alin. (2) C. proc. civ., suspendarea executării următoarelor acte administrative:

- delegația emisă de CEJ Pitești prin organul de conducere colectiv - Colegiul director către executor judecătoresc B. din cadrul BEJ B., actualmente SCPEJ B., în baza căruia în mod netemeinic și nelegal sunt reținute registrele și arhiva BEJ A., precum și toate actele constitutive antecedente și subsecvente cu legătură de cauzalitate, contrar OMJ 2860/C/02.07.2020;

- act administrativ nr. 524/10.09.2020 emis de CEJ Pitești prin care în mod netemeinic și nelegal este menținut actul administrativ (precum și toate actele antecedente și subsecvente cu legătura de cauzalitate).

1.2. Prin sentința nr. 117/F-Cont/27.10.2020, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Pitești, invocată de pârâta CEJ Pitești prin întâmpinare, fiind declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, secția civilă-Complet specializat în contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș, secția civilă sub același număr de dosar.

1.3. Prin sentința civilă nr. 722/8.08.2020, Tribunalul Argeș, secția civilă a dispus următoarele:

- a admis excepția autorității de lucru judecat provizorii a sentinței civile nr. 629/2.11.2020 pronunțată de Tribunalul Argeș – secția civilă în dosarul nr. x/2020, invocată din oficiu și a respins cererea de suspendare a executării actului cu nr. x/5.03.2020 intitulat "desemnare", emis de pârâta Camera Executorilor Judecătorești Pitești, pentru existența autorității de lucru judecat provizorii a sentinței civile nr. 629/2.11.2020 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă în dosarul nr. x/2020;

- a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților B., B.E.J. B., S.C. P..E.J B., invocată prin întâmpinarea formulată de pârâta S.C. P..E.J B. și a respins cererea de suspendare a actului nr. 524/10.09.2020 emis de pârâta Camera Executorilor Judecătorești Pitești, ca fiind formulată împotriva unor persoane și entități fără calitate procesuală pasivă;

- a respins cererea suspendare a executării actului nr. 524/10.09.2020 emis de pârâta Camera Executorilor Judecătorești Pitești, formulată în contradictoriu cu această pârâtă.

- a respins solicitarea reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin decizia nr. 357 din 07.04.2021, Curtea de Apel Pitești – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal:

- a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 430 alin. (4) C. proc. civ., invocată de recurentul-reclamant Biroul Executorului Judecătoresc A.;

- a respins recursul formulat de reclamantul Biroul Executorului Judecătoresc A., împotriva sentinței civile nr. 722/8 decembrie 2020, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă, ca lipsit de interes.

Împotriva deciziei nr. 357 din 07.04.2021, pronunțate de Curtea de Apel Pitești – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul Biroul Executorului Judecătoresc A., în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 și art. 488 alin. (10 pct. 8 C. proc. civ.

În motivare, recurentul -reclamant a arătat că instanța de fond a pronunțat soluția de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 430 alin. (4) C. proc. civ. cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în condițiile în care, normele de lege criticate au o legătură evidentă cu soluționarea cauzei, având în vedere că, în situația în care instanța pronunță o soluție de respingere pe fond iar în calea de atac sentința este casată și acțiunea este admisă pe fond, așa cum a exemplificat în dosarul nr. x/2020, se încalcă dispozițiile art. 21 din Constituția României, îngrădindu-se liberul acces la justiție.

Intimata-pârâtă Camera Executorilor Judecătorești Pitești a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția indamisibilității recursului din perspectiva caracterului definitiv al hotărârii atacate și excepția nulității recursului pentru nemotivare.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând cu prioritate excepția inadmisibilității recursului, potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că, recursul vizează soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 430 alin. (4) C. proc. civ., pronunțată prin decizia nr. 357 din 07.04.2021a Curții de Apel Pitești – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Regimul căii de atac a recursului vizând soluția pronunțată asupra unei cereri de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate este reglementat de dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora: "Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare (…)"

În consecință, raportat la dispozițiile legale precitate, Înalta Curte va respinge excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimata-pârâtă Camera Executorilor Judecătorești Pitești, prin întâmpinare.

De asemenea, va fi respinsă și excepția nulității recursului pentru nemotivare, Înalta Curte reținând, cu titlu preliminar, cele statuate în Decizia Curții Constituționale nr. 321 din 09 mai 2017, publicată în M. Of. nr. 580/20.07.2017, în sensul că, în cadrul procedurii reglementate de art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța imediat superioară celei care a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale are o competență specială, limitată exclusiv la examinarea legalității hotărârii pronunțate conform art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, recursul exercitat împotriva încheierii de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale reprezentând un remediu judiciar care nu preia niciunul dintre elementele și caracteristicile proprii recursului reglementat de C. proc. civ.

Așadar, în cadrul prezentului recurs este necesar a se realiza un control de legalitate și temeinicie a dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate invocată, independent de încadrarea sau neîncadrarea criticilor formulate de recurent în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 din C. proc. civ., care reglementează cazurile de casare specifice recursului în materie civilă.

În cadrul căii de atac reglementate de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, examinând criticile formulate de recurent prin prisma condițiilor impuse de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele arătate în continuare.

Recurentul-reclamant a invocat, în calea de atac a recursului excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 430 alin. (4) C. proc. civ., potrivit cărora "Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie., în raport de dispozițiile art. 21 din Constituția României.

Potrivit art. 29 alin. (1) – (3) din Legea nr. 47/1992:

"(1) Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

(2) Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepția poate fi ridicată de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele la care participă.

(3) Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale".

În raport cu aceste prevederi ale legii, judecătorul fondului a constatat în mod corect că normele a căror neconstituționalitate se invocă nu au legătură cu soluționarea cauzei. Relevanța excepției de neconstituționalitate se verifică în raport cu obiectul acesteia, cu chestiunile litigioase supuse dezbaterii și cu stadiul litigiului, nefiind îndeplinită condiția legăturii cu soluționarea cauzei atunci când nu poate fi identificat un interes procesual concret pe care partea l-ar putea obține prin declanșarea controlului de constituționalitate.

Or, în speță, așa cum a reținut și instanța de fond, dispozițiile art. 430 alin. (4) C. proc. civ. nu au legătură cu soluționarea cauzei față de excepția lipsei de interes în susținerea recursului, care a fost examinată cu prioritate, făcând de prisos analizarea criticilor din recurs vizând incidența dispozițiilor legale criticate de autorul excepției de neconstituționalitate.

Pe de altă parte, o eventuală soluție de admitere a excepției de neconstituționalitate nu ar fi de natură a influența în niciun fel soluționarea căii de atac a recursului, câtă vreme invocarea hotărârii pronunțate asupra acțiunii în anulare a actului administrativ a cărui suspendare face obiectul cauzei, nu s-a făcut în considerarea efectelor autorității de lucru judecat provizorie reglementată de art. 430 alin. (4) C. proc. civ., ci a specificului cererii întemeiate pe art. 14 din Legea 554/2004, potrivit căruia suspendarea executării actului administrativ unilateral se poate dispune doar până la pronunțarea instanței de fond.

III. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., recursul formulat potrivit art. 29 alin. (5) din Legea 47/1992, va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepțiile inadmisibilității și nulității recursului invocate prin întâmpinare.

Respinge recursul formulat de reclamantul BEJ A. împotriva deciziei nr. 357 din 7 aprilie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Pitești– secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 septembrie 2021.