ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4084/2021

Ședința publică din data de 22 septembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Procedura în fața primei instanțe

1.1. Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2019 la data de 24.07.2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru Procurori, a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 533/11.06.2019 emisă de către pârâtă, prin care s-a constatat neîndeplinirea condițiilor de reîncadrare în funcția de procuror, în temeiul art. 83 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de către reclamant.

1.2. Prin sentința nr. 566/08.07.2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019 a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, invocată de intimat prin întâmpinare și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal la data de 03.08.2020, sub nr. x/2020

Prin sentința nr. 218 din 19 octombrie 2020, Curtea de Apel Craiova – secția contencios administrativ și fiscal a respins contestația formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru Procurori.

Împotriva sentinței curții de apel a formulat recurs, neîncadrat în drept, reclamantul A..

În motivarea cererii de recurs, recurentul-reclamant a arătat că a fost numit la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Mehedinți încă de la înființare pentru că avea cele mai bune rezultate din Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, că în fiecare an a obținut calificativul " foarte bine", că a dobândit gradul de procuror la Parchetul General, că a părăsit unitatea la cerere în timp ce activa la Parchetul Județean Mehedinți și că legiuitorul nu a prevăzut o asemenea situație la data editării celor trei legi ale justiției, fiind unică în istoria sistemului judiciar.

Recurentul a mai arătat că a fost revocat din funcție " ca necorespunzător, deoarece începuse redactarea unui rechizitoriu cu 18 arestați pentru cea mai mare evaziune fiscală, că mafia a pus la cale revocarea sa și că abia după 1 an și 6 luni Consiliul Superior al Magistraturii i-a răspuns prin adresa nr. x/2017 că actele care au stat la baza ordinului de revocare " conțin date referitoare la dosarele penale aflate în lucru". S-a mai arătat că în mod nelegal a fost emisă rezoluția nr. 1333/IJ/310/DIP din 21.03.2016 și că există la SIIJ un dosar penal împotriva inspectorilor judiciari pentru fals intelectual și abuz în serviciu.

II. Procedura derulată în recurs

Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor în cazurile de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., pe fond, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

III. Soluția instanței de recurs

În conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., analizând cu prioritate, excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, urmând a fi admisă, pentru următoarele considerente:

Recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat, iar în conformitate cu prevederile art. 488 din același cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Această normă imperativă instituie în sarcina recurentului obligația de a indica și dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., atrage, conform dispozițiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., sancțiunea nulității recursului.

În plus, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

Instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă concretă și se referă la una dintre situațiile prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

În speță, cererea de recurs nu cuprinde cuprinde motivele de nelegalitate pe care recurentul își întemeiază cererea, iar motivele expuse de acesta sunt confuze, imprecise și generale și nu permit analizarea hotărârii recurate în cadrul niciunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ.

Totodată, cerere de recurs formulată nu are indicat vreunul din motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. și nici nu au fost formulate critici care să permită încadrarea lor, din oficiu, într-unul din cazurile expres și limitativ prevăute de acest text de lege, recurentul rezumându-se la expunere unor afirmații pe care nu le-a structurat din punct de vedere juridic, nesubliiniind relevanța pe care acestea o reprezintă în raport cu soluția instanței de fond.

IV. Temeiul legal al soluției adoptat în recurs

Prin urmare, pentru considerentele arătate și constatând că nu există motive de ordine publică ce pot fi invocate de instanță din oficiu, iar recurentul-reclamant nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs într-unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 248 coroborat cu art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va admite excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare, și va constata nul recursul formulat de reclamantul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului invocată prin întâmpinare.

Constată nul recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 218 din 19 octombrie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Craiova–Secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 septembrie 2021.