ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3918/2021

Ședința publică din data de 14 septembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

La data de 24.07.2018, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Agenția Națională de Integritate solicitând anularea Raportului de evaluare nr. x/09.07.2018, întocmit de pârâtă.

1.2. Hotărârea instanței de fond

Prin sentința nr. 497 din 1 noiembrie 2018 a Curții de Apel Craiova – secția contencios administrativ și fiscal s-a admis cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE. S-a dispus anularea Raportului de evaluare nr. x/09.07.2018 din data de 09.07.2018 întocmit de pârâta Agenția Națională de Integritate. S-a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței nr. 497 din 1 noiembrie 2018 a Curții de Apel Craiova – secția de contencios administrativ și fiscal, pârâta Agenția Națională de Integritate a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În opinia recurentei, instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu încălcarea și, aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiva dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 precum și a prevederilor O.U.G. nr. 49/2014 prin care s-a modificat Legea nr. 1/20011 raportat la incompatibilitatea în care s-a găsit intimatul prin exercitarea simultană atât a funcției de primar al comunei Coșoveni, județul Dolj, cât și a funcției de membru în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale Coșoveni, județul Dolj, potrivit Proceselor-verbale de ședință din care rezultă activitatea și prezența acestuia în Consiliul de Administrație.

Susține recurenta că prima instanță a reținut că această situație de incompatibilitate a dispărut ca urmare a modificărilor aduse Legii învățământului prin O.U.G. nr. 49/2014.

În condițiile arătate, deși este necontestat că prevederile legale aplicabile perioadei evaluate sunt anterioare modificărilor aduse legii prin O.U.G. nr. 49/2014, se. apreciază că, raportat la scopul urmărit de legiuitor atât la momentul adoptării art. 96 din Legea nr. 1/2011, cât și ulterior prin modificările introduse apare ca fiind excesivă soluția administrativă dispusă de intimața-pârâtă prin raportul de evaluare.

În plus, modificările legislative aduse prin O.U.G. nr. 49/2014 au intervenit anterior definitivării situației juridice a reclamantului, generată de raportul de evaluare a stării de incompatibilitate.

Astfel, recurenta precizează că raționamentul instanței de fond este bazat pe o interpretare eronată a prevederilor legale incidente.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

2.1. Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele expuse în continuare.

Prin cererea de chemare în judecată așa cum a fost formulată, intimatul-reclamant a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. x/09.07.2018, întocmit de Inspecția de Integritate din cadrul Agenției Naționale de Integritate.

La data de 01.07.2016, Agenția Națională de Integritate, în temeiul art. 12 alin. (1), din Legea nr. 176/2010 a fost sesizată de către o persoană fizică, în lucrarea nr. 27777/S/1I/01.07.2016, cu privire la faptul că A., primar al comunei Cosoveni, județul Dolj, nu a respectat regimului juridic al incompatibilităților, întrucât simultan cu funcția de primar a exercitat calitatea membru în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale Cosoveni, județul Dolj.

Din perspectiva legiuitorului, nu prezintă importanță dacă cele două funcții au fost exercitate efectiv și nici gradul de implicare în aceste activități ori dacă au fost remunerate, interdicția legală fiind una absolută și necondiționată, nefiind susceptibilă de circumstanțieri individuale, nepermițând individualizări ale situațiilor, de la caz la caz.

Starea de incompatibilitate este generată prin simpla deținere simultană a două funcții/calități reglementate ca fiind incompatibile potrivit legii, fără analizarea motivelor pentru care a exercitat funcția stabilită de legiuitor ca fiind incompatibilă, așa cum greșit a reținut instanța de fond.

Conform prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, "Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: (...) d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, iar regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice.

Se precizează faptul că textul de lege mai sus menționat a fost modificat prin Legea nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, s-a aflat în vigoare până la data de 10.06.2017, când a fost modificat după cum urmează: "Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: (...) d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile reglementate de Legea societăților 31/1990, republicată cu modificările și completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice cu excepția reprezentanților în adunarea generală a acționarilor la societățile reglementate de Legea 31/1990, republicată cu modificările și completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administrație ale unităților și instituțiilor de învățământ de stat sau confesionale și ale spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale sau a altor reprezentanți ai instituțiilor publice din subordinea unităților administrativ teritoriale sau la care unitatea administrativ teritorială pe care o conduce deține participație".

Astfel, din analiza prevederilor legale incidente, referitoare la evaluarea regimului juridic al incompatibilităților de către A., se reține faptul că, actul normativ aplicabil perioadei supuse evaluării este cel aflat în vigoare la data faptelor, respectiv până la modificarea survenită prin Legea nr. 128/2017.

Din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 și art. 96 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, în forma în vigoare la acea dată, rezultă că prin instituirea obligației unui primar de a-și desemna un reprezentant în consiliul de administrație al unităților de învățământ legiuitorul a urmărit respectarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitatea funcției de primar și evitarea apariției unor astfel de situații.

Legea nr. 1/2011 prevedea obligativitatea primarului de a desemna un reprezentant al său în Consiliul de administrație al școlii și anume o altă persoană din aparatul său de specialitate pentru a nu se genera o incompatibiliatate de genul celei prevăzute de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Instanța apreciază că legiuitorul a folosit expresia reprezentant al primarului tocmai pentru a pune în concordanță cele două acte normative, astfel încât legea nouă, Legea nr. 1/2011, aflată în vigoare în perioada supusă evaluării, până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 49/2014, să respecte dispozițiile privind incompatibilitățile funcției de primar stipulate expres de legea veche (Legea nr. 161/2003).

Hotărârea instanței de fond încalcă principiul neretroactivității legii civile, întrucât Ordonanța de Urgență nr. 49/2014 a intrat în vigoare ulterior datei avute în vedere de inspectorul de integritate atunci când a constatat incompatibilitatea intimatului-reclamant.

Prin urmare, incompatibilitatea în care se găsește intimatul - reclamant trebuie privită din perspectiva dispozițiilor art. 96 din Legea nr. 1/2011 în forma avută anterior modificării prin O.U.G. nr. 49/2014, care prevedea că în consiliul de administrație al unităților de învățământ se va desemna "un reprezentant al primarului", coroborate cu dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. din) Legea 161/2003.

Prin urmare, contrar celor reținute de instanța de fond, recurenta-pârâtă a aplicat în mod corect prevederile ce reglementau incompatibilitățile aferente funcției de primar în perioada reținută în cuprinsul raportului de evaluare, iar faptul că raportul de evaluare s-a emis ulterior modificării Legii nr. 1/2011 prin O.U.G. nr. 49/2014 nu este de natură a înlătura situația de incompatibilitate în care s-a aflat intimatul.

2.2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs

În temeiul prevederilor art. 20 din Legea 544/2004 și dispozițiilor art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința recurată și, în rejudecare, va respinge acțiunea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței nr. 497/2018 din 1 noiembrie 2018 a Curții de Apel Craiova – secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, în rejudecare, respinge acțiunea ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 septembrie 2021.