ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4570/2021

Ședința publică din data de 8 octombrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, a formulat contestație împotriva Raportului de evaluare nr. x/18.03.2019, solicitând anularea acestuia.

Prin sentința nr. 114 din 7 iunie 2019, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, având ca obiect anularea raportului de evaluare nr. x/18.03.2019 emis de pârâtă.

Împotriva sentinței nr. 114 din 7 iunie 2019 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispozițiile art. 483 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea contestației formulate împotriva raportului de evaluare, cu consecința anulării acestuia.

În motivarea recursului, recurentul a invocat nelegalitatea sentinței recurate, menționând că din raportul de evaluare contestat reiese ca in perioada 14.09.2012 -18.02.2014 a încălcat regimul juridic al incompatibilitatilor, decurgînd din exercitarea simultană atât a funcției de primar, cat si pe cea de membru in Consiliul de Administrație al Scolii Gimnaziale Homocea, încălcând astfel, in opinia inspectorului de integritate ANI, dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnităților publice, a funcției publice si in mediul de afaceri, precum si sancționarea corupției, in vigoare in perioada evaluata.

Afirmă recurentul-reclamant ca in perioada 2012 - 2014, in calitate de primar al comunei Homocea, nu a emis nicio dispoziție prin care sa fie numit/desemnat membru al Consiliului de Administrație al Scolii Gimnaziale Homocea.

In perioada 2014 - 2015, atât acesta, cat si directorul Scolii din Homocea, au corespondat cu ANI, ca răspuns la solicitările inspectorului de integritate, prilej cu care, în adresa cu nr. x/14.08.2015, formulata de Școala Homocea si remisa către ANI, la punctul 5, sunt consemnate următoarele:

"5. Nu au fost emise acte administrative sau juridice prin care dl. A. sa fie desemnat membru in Consiliul de Administrație al Scolii Gimnaziale Homocea."

Susține recurentul-reclamant ca in perioada respectivă a participat, in calitate de primar, cu statut de invitat, fără drept de vot, la aproximativ 9 sau 10 ședințe ale C.A. al Școlii din Homocea.

În cursul lunii februarie 2019, conducerea Școlii din Homocea, prin adresa cu nr. x/14.02.2019, a transmis către ANI pentru soluționarea lucrării nr. x/29.11.2013, înscrisuri ce constau in doua decizii ale directorului Scolii Homocea, prin care se constituie Consiliile de Administrație al Scolii Gimnaziale Homocea, pentru anii școlari 2012 - 2013 - decizia cu nr. 135/14.09.2012 si pentru 2013 - 2014, decizia cu nr. 54/24.09.2013.

Instanța de fond a reținut, fără a analiza legalitatea celor doua decizii, calitatea de membru in Consiliul de Administrație al Scolii Gimnaziale Homocea rezultată din deciziile menționate, din cererea de demisie cu nr. 214/14.02.2014 și din procesele-verbale ale ședințelor consiliului de administrație.

Însă, afirmă recurentul-reclamant, nu a votat aspecte puse în dezbatere, neavând drept de vot, contrar susținerilor instanței de fond.

În calitate de primar, având competenta legala de a desemna reprezentantul primăriei in componenta CA al Scolii Homocea, nu a emis o dispoziție prin care sa fie numit/desemnat A. în CA al Școlii Homocea, iar cele doua decizii ale directorului Scolii Homocea reprezintă manifestarea de voința a emitenților, nefiindu-i opozabile.

Invocă recurentul-reclamant că, în mod eronat, instanța de fond afirmă că și directorii au competenta legală de a constitui Consiliul de Administrație, în raport de dispozițiile art. 96 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 1/2011, lege ce se refera însă nu la competenta directorului de a stabili componenta nominala a CA al scolii, ci la numărul de membri ai CA.

Prin concluziile scrise formulate în cauză, intimata – pârâtă Agenția Națională de Integritate a solicitat respingerea ca nefondat a recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate și a dispozițiilor legale incidente în materia suspusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.

Preliminar, deși în cererea de recurs nu sunt indicate expressis verbis motivele de recurs incidente dintre cele prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că, în raport de criticile formulate, acestea pot fi subsumate motivului de casare prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurentul-reclamant invocând, în esență, o eventuală greșită interpretare și aplicare a legii.

Contrar afirmațiilor recurentului-reclamant, soluția primei instanțe de respingere a acțiunii este legală, fiind împărtășită și de instanța de control judiciar pentru că reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale pertinente, în raport cu situația de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

În cauza de față, soluția primei instanțe este expresia interpretării și aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă și în cea judiciară.

În speță, situația de incompatibilitate a fost reținută ca urmare a deținerii și exercitării efective a două funcții/calități, la dosar fiind depuse copii ale proceselor-verbale ale ședințelor Consiliului de administrație al Școlii Gimnaziale Homocea, din care rezultă fără echivoc că reclamantul a semnat în calitate de membru al acestui consiliu, și nicidecum în altă calitate.

Contrar susținerilor recurentului-reclamant, prevederile art. 96 din Legea educației nr. 1/2011 conțin dispoziții cu privire la consiliul de administrație al școlilor, dar nu statuează că în vederea unei legale constituiri a consiliului de administrație al unei unități de învățământ preuniversitar este necesar ca reprezentanții Consiliului local să fie desemnați pe baza unui mandat expres conferit în acest sens.

Constatarea stării de incompatibilitate a reclamantului s-a întemeiat pe dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, în forma în vigoare în perioada pentru care s-a reținut starea de incompatibilitate, potrivit cărora "Funcția de Primar și viceprimar, Primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu (...) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau brice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare,la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice".

Conform art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, în forma în vigoare a dispozițiilor până la data de 30 iunie 2014:

"(2) În cazul instituțiilor de învățământ de stat, consiliul de administrație este organ de conducere și este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:

a) în cazul unităților de învățământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administrație este format din 7 membri, cu următoarea componență: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanți ai părinților; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și pentru învățământul preșcolar și primar.

b) în cazul în care consiliul de administrație este format din 9 membri, dintre aceștia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanți ai consiliului local și 2 reprezentanți ai părinților. Directorul și directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă;

c) în cazul în care consiliul de administrație este format din 13 membri, dintre aceștia 6 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 3 reprezentanți ai consiliului local și 3 reprezentanți ai părinților. Directorul este membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă."

În raport de conținutul clar și precis determinat al acestor dispoziții legale, se constată că starea de incompatibilitate există în prezența îndeplinirii simultane a funcției de primar cu calitatea de membru în consiliul de administrație al unei instituții publice.

Astfel, trebuie avut în vedere domeniul diferit de reglementare al dispozițiilor în examinare, art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 stabilind incompatibilitățile specifice aleșilor locali, iar art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 referindu-se la constituirea consiliilor de administrație în cazul unităților de învățământ de stat de nivel gimnazial, preșcolar și primar.

Apoi, dispozițiile art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 nu obligă primarul să fie membru în consiliul de administrație al școlii, ci prevăd numai că, în cazul unităților de învățământ de nivel gimnazial, consiliul de administrație include și un reprezentant al primarului, dispoziția normei fiind precis determinată sub aspectul obligației prevăzute în sarcina primarului, aceea privind desemnarea unui astfel de reprezentant în consiliul de administrație.

Cu alte cuvinte, Legea educației naționale nr. 1/2011 nu obligă primarul să fie membru în consiliul de administrație a școlii, ci prevede numai că, în cazul unităților de învățământ de nivel gimnazial, consiliul de administrație include și un reprezentant al primarului, dispoziția normei fiind precis determinată sub aspectul obligației prevăzute în sarcina primarului, aceea privind desemnarea unui astfel de reprezentant în consiliul de administrație.

Intenția legiuitorului, așadar, este clară și neechivoc exprimată, în sensul stabilirii unei incompatibilități între funcția de primar și cea de membru în consiliul de administrație a unei instituții publice.

Dispozițiile art. 96 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 1/2011 nu intră în conflict cu prevederea de la art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003, dimpotrivă, fac posibilă evitarea/înlăturarea situației de incompatibilitate, prin obligația de numire a unui reprezentant al primarului în consiliul de administrației a unității de învățământ, altul decât primarul.

Or, în speță, este de observat că, potrivit textului legal mai sus menționat, existența situației de incompatibilitate este întrunită prin simpla realizare cumulativă a celor două condiții - calitatea de primar și calitatea, simultană, de membru în consiliul de administrație într-o instituție publică - unitate de învățământ, condiții pe care este cert că reclamantul le-a întrunit, în perioada relevantă cauzei.

Pentru considerentele expuse, constatând că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamant, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul – reclamant A. împotriva sentinței nr. 1114 din 7 iunie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Galați – secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 8 octombrie 2021.