ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1467/2022

Ședința publică din data de 11 martie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1 Cererea de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, în urma declinării de la Tribunalul Dolj, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Agenția Națională de Integritate, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea raportului de evaluare nr. x/16.03.2018 emis de Agenția Naționala de Integritate, prin care s-a constatat că în perioada 26.06.2012 - 01.10.2014 s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate deoarece ar fi deținut simultan atât funcția de viceprimar al localității Simnicu de Sus, jud. Dolj cât și funcția de membru în Consiliul de Administrație al Scolii Gimnaziale Leșile, fiind incidente dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

1.2. Hotărârea primei instanțe

Prin sentința nr. 92 din 25 februarie 2019, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate.

A dispus anularea raportului de evaluare nr. x/16.03.2018 emis de A.N.I.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței nr. 92 din 25 februarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ.

Recurenta-pârâtă susține, în esență, că instanța de fond a pronunțat hotărârea cu încălcarea normelor de drept material incidente speței, respectiv, dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, conform cărora funcția de viceprimar este incompatibilă cu funcția de membru al consiliului de administrație la instituțiile publice, astfel cum este și situația din prezenta speță.

Se mai susține că potrivit textului art. 96 din Legea nr. 1/2011, atât în forma în vigoare pe perioada constatării incompatibilității, precum și în forma modificată prin O.G. nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative, nu se prevede posibilitatea viceprimarului de a fi desemnat în calitate de membru în consiliile de administrație ale unităților de învățământ, legiuitorul inserând sintagma "un reprezentant al primarului".

În acest context, afirmă recurenta, contrar celor reținute de către instanța de fond, că reprezentarea autorității administrativ teritoriale în consiliile de administrație ale instituțiilor de învățământ se poate realiza de către persoane stabilite prin hotărâre a consiliul local, dar a căror desemnare nu încalcă regimul incompatibilităților.

1.4 Apărările formulate în cauză

Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.

II. Hotărârea și considerentele Înaltei Curți asupra cererii de recurs

Analizând sentința recurată, prin prisma criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale incidente cauzei, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru argumentele în continuare prezentate.

Recurenta-pârâtă susține, în esență, prin criticile dezvoltate în cererea de recurs că instanța de fond a considerat, în mod eronat, faptul că reclamantul nu s-a aflat pe perioada exercitării mandatului de viceprimar în situația de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. d) Legea nr. 161/2003.

a.Prin Raportul de evaluare nr. x/16.03.2018 întocmit de Agenția Națională de Integritate, contestat prin acțiunea introductivă, s-a reținut că reclamantul s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât în perioada 23.11.2012 - 01.10.2014, a deținut simultan atât funcția de viceprimar al comunei Șimnicu de Sus, județul Dolj, cât și funcția de membru în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale Leșile, județul Dolj, încălcând astfel dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare.

Înalta Curte constată că dispozițiile art. 96 alin. (2) lit. a) din Legea educației naționale nr. 1/2011, în forma în vigoare în perioada de referință și în temeiul cărora s-a constatat starea de incompatibilitate, prevăd următoarele:

"În unitățile de învățământ de stat consiliul de administrație este organ de conducere și este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:

a) în cazul unităților de învățământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administrație este format din 7 membri, cu următoarea componență: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanți ai părinților; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și pentru învățământul preșcolar și primar;".

Potrivit art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, "Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu:(…) d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice".

În perioada de referință, intenția legiuitorului a fost clară, funcția de primar și cea de viceprimar fiind incompatibilă cu cea de membru în consiliul de administrație al unei instituții publice, așa cum este Școala Gimnazială Leșile, județul Dolj, ceea ce înseamnă că în consiliul de administrație al școlii trebuia să fie membru un reprezentant al primarului, altul decât viceprimarul, pentru care, de asemenea, exista instituită incompatibilitatea, prin art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Prin urmare, contrar celor reținute de instanța de fond, reprezentarea consiliului local în consiliile de administrație ale unităților aparținând învățământului de stat se poate realiza numai prin desemnarea persoanelor prevăzute de lege, desemnare care nu trebuie să încalce regimul incompatibilităților stabilit pentru funcția respectivă.

Instanța de control judiciar reține că, în raport de scopul urmărit de legiuitor la momentul adoptării art. 96 din Legea nr. 1/2011 și luând în considerare modificarea ulterioară a acestei norme prin O.U.G. nr. 49/2014, prezența primarului în consiliul de administrație, urmărește organizarea și desfășurarea eficientă a activității unităților de învățământ, prin identificarea în timp util a deficiențelor și luarea măsurilor ce se impun.

La formularea acestei concluzii se au în vedere și dispozițiile art. 20 din Legea nr. 1/2011, care prevăd că autoritățile administrației publice locale asigură, în condițiile legii, buna desfășurare a învățământului preuniversitar în localitățile în care acestea își exercită autoritatea, iar neîndeplinirea de către autoritățile publice locale a obligațiilor ce le revin în organizarea și funcționarea învățământului preuniversitar se sancționează conform legii.

În plus, incompatibilitățile sunt de strictă interpretare ceea ce înseamnă că nu este permisă nici interpretarea restrictivă și nici cea extensivă, cum este cea propusă de intimat.

Pe de altă parte, nici prin modificarea Legii nr. 1/2011, adusă articolului 96 alin. (1) prin O.G. nr. 49/2014, intenția legiuitorului nu s-a schimbat în ceea ce privește viceprimarul, fiind permis, doar primarului să fie membru în consiliului de administrație al unei unități de învățământ.

Instanța de control judiciar reține și faptul că, modificarea art. 87 alin. (1) litl d) din Legea nr. 161/2003 prin Legea nr. 128/2017, în sensul permiterii desemnării viceprimarilor în calitate de membrii în consiliul de administrație al unităților de învățământ, nu poate fi avută în vedere în dezlegarea prezentei spețe, deoarece legea nu retroactivează, iar perioada de referință dedusă judecății este cuprinsă într-un interval de timp mult anterior acestei modificări legislative, respectiv în perioada 23.11.2012 - 01.10.2014.

În concluzie, constatând că hotărârea instanței de fond este dată cu aplicarea și interpretarea greșită normelor de drept material incidente speței, Înalta Curte constată ca fiind întrunită ipoteza motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, în temeiul căruia s-a formulat prezenta cale de atac.

Pentru considerentele arătate mai sus, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) raportate la cele ale art. 497 din C. proc. civ., republicat, va admite recursul, va casa sentința atacată și, în rejudecare va respinge acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței nr. 92 din 25 februarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și în rejudecare, pe fond:

Respinge acțiunea formulată de reclamantul A. ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 martie 2022.