ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4352/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4352/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 30 septembrie 2021
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul litigiului dedus judecății
Prin cererea înregistrată la data de 12 decembrie 2018, sub nr. x/2018 pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/21.11.2018 întocmit de Agenția Națională de Integritate.
Hotărârea primei instanțe
Prin sentința nr. 83/CA/2019-P.I pronunțată la 18 aprilie 2019, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate și a dispus anularea raportul de evaluare nr. x/21.11.2018 emis de pârâtă.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței nr. 83/CA/2019-P.I pronunțată la 18 aprilie 2019 de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În cuprinsul motivelor de recurs pârâta a susținut următoarele:
- conform prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea 161/2003, art. 96 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011 cele două funcții/calități deținute simultan în perioada 12.09.2012 - 02.10.2014 de către intimatul - reclamant, respectiv funcșia de viceprimar și calitatea de membru în Consiliul de Administrație al Școlii Profesionale "B."Medieșu Aurit sunt incompatibile;
- intimatul-reclamant nu a respectat obligația ce-i revenea potrivit dispozițiilor art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 de a demisiona din una dintre fucnțiile incompatibile, continuând să dețină simultan în perioada 12.09.2012 - 02.10.2014 cele două funcții simultan;
- raționamentul instanței de fond potrivit căruia reclamantul deține și exercită simultan funcția de consilier local și cea de viceprimar și astfel ar putea fi desemnat de consiliul local ca reprezentant al său în consiliul de administrație al unei unități de invățământ este nelegal, întrucât deși viceprimarul este ales din rândul consilierilor locali și își păstrează statutul de consilier local, după obținerea mandatului de viceprimar, acesta este obligat să respecte atribuțiile prevăzute de dispozițiile Legii nr. 215/2001 pentru viceprimari și să se supună regimului juridic al incompatibilităților și conflictelor de interes conform Legii 161/2003.
Prin urmare, după alegerea în funcția de viceprimar, consilierul local este obligat să respecte dispozițiile art. 87 din Legea nr. 161/2003.
- chiar dacă ulterior legiuitorul a modificat prevederile cuprinse în Lege anr. 161/2003, în prezent fiind permis cumulul funcțiilor respective, această modificare se aplică numai situațiilor ivite după intrarea în vigoare a Legii nr. 128/2017 din 31 mai 2017, conform principiului neretroactivității legii civile.
Apărări formulate în cauză
Intimatul-reclamant a depus întâmpinare și, fără a invoca excepții, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a soluției instanței de fond.
Procedura de soluționare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471
1
și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471
1
și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 9 septembrie 2019, s-a fixat termen de judecată la data de 30 septembrie 2021, în ședință publică, cu citarea părților.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este fondat.
Reclamantul a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat anularea Raportului de Evaluare nr. x/21.11.2018 al Inspecției de Integritate din cadrul Agenției Naționale de Integritate.
Prima instanță a reținut că intimatul-reclamant, în perioada 12.09.2012 - 02.10.2014 a îndeplinit funcția de viceprimar al Comunei Medieșu Aurit, jud. Satu Mare, fiind ales ca viceprimar prin Hotărârea nr. 5/23.06.2021. În perioada deținerii funcției de viceprimar al comunei, reclamantul a deținut și calitatea de membru în Consiliul de Administrație al Școlii Profesionale "B." Medieșu Aurit.
Instanța de fond, coroborând dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, art. 96 alin. (2) lit. .b) din Legea nr. 1/2011, în forma în vigoare în perioada în care s-a reținut existența stării de incompatibilitate și art. 57 alin. (2) din Legea nr. 215/2011, a considerat că, în cazul primarilor, printr-o lege specială în ceea ce privește regimul juridic al incompatibilităților în raport de Legea nr. 161/2003, legiuitorul a instituit o excepție de la regula conform căreia deținerea simultană a funcției de primar și a celei de membru în consiliul de administrație al instituțiilor publice dă naștere stării de incompatibilitate, excepție consacrată pentru situația în care consiliul de administrație este al unei unități de învățământ.
A mai reținut prima instanță că aceleași dispoziții legale consacră posibilitatea ca, în locul primarului, în aceste consilii de administrație ale unităților de învățământ, să fie desemnat un reprezentant al primarului care poate fi și viceprimarul care este înlocuitorul de drept al primarului.
Înalta Curte apreciază că sunt întemeiate criticile recurentei-pârâte și că soluția primei instanțe de admitere a acțiunii este nelegală, fiind dată cu interpretarea și aplicarea eronată a prevederilor legale pertinente, în raport cu situația de fapt rezultată din probele administrate în cauză.
Potrivit dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 "funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice;"
Conform dispozițiilor art. 96 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 1/2011, forma în vigoare în perioada în care s-a reținut existența stării de incompatibilitate, "în unitățile de învățământ de stat consiliul de administrație este organ de conducere și este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel: b) în cazul în care consiliul de administrație este format din 9 membri, dintre aceștia 4 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanți ai consiliului local și 2 reprezentanți ai părinților. Directorul este membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă;".
Potrivit documentelor depuse la dosar, a rezultat că reclamantul a deținut simultan funcția de viceprimar al Comunei Medieșu, județul Satu Mare și funcția de membru în Consiliul de Administrație al Școlii Profesionale "B." Medieșu Aurit în perioada 12.09.2012021.10.2014, a participat la ședințele consiliului de administrație semnând procesele-verbale de ședință aferente.
Instanța de fond a considerat că viceprimarul poate participa la ședințele consiliului de administrație ca membru, deoarece este înlocuitorul de drept al primarului.
Este adevărat că viceprimarul, în temeiul art. 57 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, este subordonat primarului și înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate delega atribuțiile sale, însă, având în vedere dispozițiile lipsite de echivoc ale art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, "reprezentantul primarului" în consiliul de administrație poate fi orice persoană care nu deține o funcție incompatibilă cu cea desemnată.
Viceprimarul este nominalizat expres de dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, funcția sa fiind astfel incompatibilă cu funcția de membru al consiliului de administrație la instituțiile publice și, prin urmare și la unitățile de învățământ de stat.
Stabilirea expresă a incompatibilităților are ca fundament premisa că, fiind în serviciul public, persoana care deține o funcție de demnitate publică sau de autoritate publică trebuie să fie nu numai independentă, dar și să se abțină de la exercitarea unor funcții sau de la desfășurarea unor activități care, prin natura lor, ar fi în contradicție cu mandatul său reprezentativ sau care l-ar împiedica de la exercitarea acestuia, potrivit exigențelor legale sau regulamentare. Un asemenea cumul ar fi în dauna funcțiilor îndeplinite, a imparțialității, obiectivității și independenței pe care exercițiul lor corect îl presupune.
De altfel, jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție este constantă în a reține starea de incompatibilitate în ipoteza deținerii simultane a funcției de viceprimar cu cea de membru în consiliul de administrație al unei unități de învățământ.
Concluzionând, instanța de control judiciar apreciază că este fondat motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. și că sentința recurată a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 și art. 96 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 1/2011.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței nr. 83/CA/2019-P.I din 18 aprilie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, va casa sentința recurată și, rejudecând, va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței nr. 83/CA/2019-P.I din 18 aprilie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și rejudecând cauza:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Pronunțată astăzi, 30 septembrie 2021.