ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3908/2021

Ședința publică din data de 14 septembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată la data de 14.02.2018, reclamanții A. și B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apelor și Pădurilor (continuator al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor) și C., au solicitat instanței obligarea autorităților pârâte, în solidar, la a elibera toate actele administrative necesare la emiterea unui act administrativ privind plata despăgubirilor pentru pagubele produse culturilor piscicole de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexele nr. 1 și 2 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, conform art. 13 din actul normativ amintit. Despăgubirile urmează a fi plătite către persoanele vătămate, care își unesc interesele, în sensul art. 18 alin. (1) din Legea Contenciosului Administrativ (nr. 554/2004). Cuantumul acceptat al despăgubirilor, conform Procesului-Verbal de constatare încheiat la data de 03.12.2015, de către gestionarul și paznicul fondului cinegetic al fondului de vânătoare 39 Lita, Comuna Ciurila, județul Cluj, este de 4.943.000 RON, adică 247.150 RON, pentru fiecare an calendaristic, începând cu anul 1996, cu cheltuieli de judecată.

1.2. Hotărârea instanței de fond

Prin sentința nr. 275/2018 din 7 noiembrie 2018, Curtea de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal a luat act de renunțarea la judecata cererii de chemare în judecată formulate de reclamanții A. și B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta C., a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Apelor și Pădurilor, a admis excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Mediului și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu acești pârâți, ca fiind formulată față de persoane fără calitate procesuală pasivă, a admis excepția autorității de lucru judecat a sentinței civile nr. 1/2018 pronunțată în dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel Cluj și a respins acțiunea formulată, ca urmare a admiterii excepției, a respins restul excepțiilor procesuale, ca rămase fără obiect.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței civile nr. 275 din 7 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții A. și B. S.R.L. au declarat recurs, criticând hotărârea pentru nelegalitate.

Cererea a fost respinsă de prima instanță, motivat pe aceea că există autoritate de lucru judecat față de sentința civilă nr. 1/2018, definitivă, pronunțată în dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel Cluj, cu toate că, această hotărâre nu a fost pronunțată în contradictoriu cu aceleași părți și nici nu se referă la fondul cauzei, instanța apreciind cererea aceluiași reclamant ca fiind una în care se solicită constatarea unui drept real asupra unor amenajări piscicole și nicidecum o cerere în acordarea de despăgubiri pentru daune aduse animalelor domestice de animalele din speciile protejate.

În opinia recurentului, conform art. 430 (1) C. proc. civ. hotărârea judecătorească ce a soluționat, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. Precizează recurentul că, hotărârea nr. 1/2018 04.01.2018, din dosarul nr. x/2017, nu a soluționat fondul, ci s-a limitat la a se pronunța asupra unei excepții procesuale active a reclamanților din prezenta, raportat la faptul că aceștia nu dețin cu certitudine în proprietate construcțiile și amenajările hidrotehnice de la D..

Susține recurentul că, în prezentul dosar sunt solicitate despăgubiri pentru pagubele produse culturilor piscicole/animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexele nr. 1 și 2, din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, conform art. 13 din actul normativ amintit. Culturile piscicole aparțin recurenților care și-au unit interesele și au dovedit că au cumpărat puietul și au hrănit animalele.

Precizează recurentul că, în dosarul față de care se reține autoritatea de lucru judecat nr. 450/33/2017, în contradictoriu cu Comuna Curila și Ministerul Apelor și Pădurilor, fără a fi împrocesuați C. și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, ori Ministerul Mediului, instanța concluzionează față de aceeași cerere că "reclamantul nu a făcut dovada că a cumpărat amenajările hidrotehnice, în schimb făcându-se dovada că acestea sunt patrimoniul altor persoane, reclamantul nu a făcut dovada că s-a obținut dreptul de folosință asupra amenajărilor hidrotehnice."

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului

2.1. Înalta Curte va analiza mai întâi excepția nulității recursului, pentru neîncadrarea în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., excepție invocată de intimații-pârâți.

Din cuprinsul cererii de recurs, reiese că recursul este motivat, iar criticile formulate se încadrează, în principal, în cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin urmare, Înalta Curte va respinge excepția nulității recursului, ca neîntemeiată.

Pe fondul recursului, se rețin următoarele.

Așa cum rezultă din înscrisurile existente la dosarul cauzei, reclamanții din prezentul dosar, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apelor și Pădurilor și Comuna Ciurila, au solicitat instanței obligarea autorității pârâte Comuna Ciurila la a elibera toate actele administrative necesare și a autorității pârâte Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor la emiterea unui act administrativ privind plata despăgubirilor pentru pagubele produse culturilor piscicole de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexele nr. 1 și 2 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, conform art. 13 din actul normativ amintit, despăgubiri ce urmează a fi plătite către persoanele vătămate, care își unesc interesele, în sensul art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu precizarea cuantumului acceptat al despăgubirilor conform procesului-verbal de constatare încheiat la data de 03.12.2015, de către gestionarul și paznicul fondului cinegetic al fondului de vânătoare 39 Lita, Comuna Ciurila, județul Cluj, care este de 4.943.000 RON, adică 247.160 RON pentru fiecare an calendaristic, începând cu anul 1996.

Prin sentința civilă nr. 1/04.01.2018, rămasă definitivă prin nerecurare, Curtea de Apel Cluj a admis excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâta Comuna Ciurila și a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții A. și B. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apelor și Pădurilor și Comuna Ciurila ca fiind formulată de persoane lipsite de calitate procesuală activă și a respins cererea pârâtei Comuna Ciurila de obligare a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.

Instanța de fond corect a reținut că în dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel Cluj, reclamanții au fost aceleași persoane ca cele din prezenta cauză. În privința pârâților, unul dintre pârâții din dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel Cluj, și anume Ministerul Apelor și Pădurilor, figurează ca pârât și în prezenta pricină.

În consecință, în ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, în mod corect instanța de fond a admis această excepție având în vedere faptul că, prin sentința civilă nr. 1/2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2017, definitivă, s-a soluționat aceeași acțiune.

În consecință, având în vedere că nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect și oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă, corect s-a admis excepția autorității de lucru judecat a sentinței civile nr. 1/2018, pronunțată în dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel Cluj și s-a respins acțiunea formulată, ca urmare a admiterii excepției.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru toate considerentele expuse de fapt și de drept expuse, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamanții A. și B. S.R.L.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului.

Respinge recursul declarat de reclamanții A. și B. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 275/2018 din 7 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 septembrie 2021.