ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3316/2021

Ședința publică din data de 2 iunie 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția IX-a contencios administrativ și fiscal la data de 19.06.2020, reclamantul Municipiul Turda prin Primar a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Fondurilor Europene Direcția Generală Programe Europene Infrastructura Mare, Ministerul Fondurilor Europene Autoritatea De Management Pentru Programul Operațional Infrastructura Mare, să se constate îndreptățirea la obținerea notei de conformitate pentru achiziția publică finanțată din fonduri europene, finalizată prin încheierea acordului contractual de proiectare și execuție lucrări nr. x/29.05.2019 încheiat în procedura achiziției publice care a stat la baza atribuirii contractului de lucrări - Servicii de proiectare și execuție lucrări pentru proiectul "Fazarea proiectului Reabilitarea sitului poluat istoric - Depozit deșeuri periculoase UCT - Posta Rât (Municipiul Turda)", acord contractual încheiat între autoritatea contractantă MUNICIPIUL TURDA și Asocierea A. S.R.L. - B. - S.C. C. S.R.L. - S.C. D. S.R.L. - S.C. DRUMURI ORASANESTI S.A. prin lider de asociere S.C. A. S.R.L. - administrator E., reținând ca nu exista abateri săvârșite în procedura achiziției sau la încheierea contractului.

Reclamantul a mai solicitat să se constate refuzul nejustificat al pârâtului de a emite nota de conformitate și să se dispună obligarea pârâtului la efectuarea verificărilor necesare și la emiterea notei de conformitate conform Manualului de Implementare POIM 2014-2020, cu privire la acordul contractual de proiectare și execuție lucrări nr. x/29.05.2019 încheiat în procedura achiziției publice care a stat la baza atribuirii contractului de lucrări - Servicii de proiectare și execuție lucrări pentru proiectul "Fazarea proiectului Reabilitarea silului poluat istoric - Depozit deșeuri periculoase UCT - Posta Rât (Municipiul Turda)", acord contractual încheiat între autoritatea contractanta MUNICIPIUL TURDA si Asocierea A. S.R.L. - B. - S.C. C. S.R.L. - S.C. D. S.R.L. - S.C. DRUMURI ORASANESTI S.A. prin Lider de asociere S.C. A. S.R.L. - administrator E., iar în caz de refuz, hotărârea judecătoreasca pronunțata să țină loc de nota de conformitate.

2.1. Hotărârea Curții de Apel București – secția IX-a contencios administrativ și fiscal

Prin sentința nr. 1217 din 17 noiembrie 2020, Curtea de Apel București – secția IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță sesizată a reținut că litigiul dedus judecății nu se poartă între două autorități publice, ci între o autoritate publică, emitentă a actului administrativ considerat nelegal, și o persoană pretins vătămată – reclamanta, persoană juridică de drept public, aceasta din urmă neacționând în regim de putere publică, ci adresîndu-se instanței de contencios administrativ ca orice persoană vătămată, conform art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare, sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004 în sensul că revine instanței de la sediul reclamantului competența exclusivă de soluționare a cauzei, iar reclamantul Municipiul Turda are sediul în județul Cluj.

2.2. Hotărârea Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 65 din 04 martie 2021, Curtea de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

Instanța a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel Cluj a avut în vedere calitatea reclamantului și sediul pârâtului. Astfel, calitatea reclamantei de autoritate publică este în măsură să atragă incidența art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, iar Curtea de Apel București este competentă să judece prezentul litigiu, ca instanță în circumscripția căreia este situat sediul pârâtului Ministerul Fondurilor Europene.

II. Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București – secția IX-a contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte constată că a fost învestită cu soluționarea unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

În cauză, reclamantul Municipiul Turda, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Fondurilor Europene – Direcția Generală Programe Europene Infrastructură Mare și Ministerul Fondurilor Europene, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se constate refuzul nejustificat al pârâtului de a emite nota de conformitate și să se dispună obligarea pârâtului la efectuarea verificărilor necesare și la emiterea notei de conformitate conform Manualului de Implementare POIM 2014-2020, cu privire la acordul contractual de proiectare și execuție lucrări nr. x/29.05.2019 încheiat în procedura achiziției publice care a stat la baza atribuirii contractului de lucrări - Servicii de proiectare și execuție lucrări pentru proiectul "Fazarea proiectului Reabilitarea silului poluat istoric - Depozit deșeuri periculoase UCT - Posta Rât (Municipiul Turda)", acord contractual încheiat între autoritatea contractanta MUNICIPIUL TURDA si Asocierea A. S.R.L. - B. - S.C. C. S.R.L. - S.C. D. S.R.L. - S.C. DRUMURI ORASANESTI S.A. prin Lider de asociere S.C. A. S.R.L. - administrator E., iar în caz de refuz, hotărârea judecătoreasca pronunțată să țină loc de nota de conformitate.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două curți de apel îl constituie problema instanței competente teritorial să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reține că potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanței: "(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."

De asemenea, Înalta Curte are în vedere că reclamantul Municipiul Turda are calitatea de instituție publică, potrivit art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, care include în această sintagmă comunele, orașele, municipiile, sectoarele municipiului București, județele, municipiul București, instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora.

Înalta Curte constată că legiuitorul a instituit o competență teritorială exclusivă, stabilind că, în situația în care reclamantul are calitatea de instituție publică, acesta se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului, în speță pârâții având sediul în municipiul București. Norma cuprinsă în art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 nu instituie nicio distincție în funcție de obiectul litigiului ori de calitatea pârâtului chemat în judecată, elementul esențial în determinarea competenței teritoriale de soluționare a cauzei reprezentându-l calitatea reclamantului de instituție publică.

Deși în prezenta cauză reclamantul acționează în calitate de persoană vătămată printr-un act administrativ emis de o autoritate publică, iar nu ca emitent al unui act administrativ, în regim de putere publică, Înalta Curte constată că, în lipsa unor distincții în textul de lege care reglementează competența, în situația în care o instituție publică are calitatea de reclamantă într-o acțiune în contencios administrativ, aceasta trebuie să se adreseze instanței de la sediul sau domiciliul pârâtului, dispozițiile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 instituind o normă de competență teritorială exclusivă în favoarea acestei instanțe.

Cum aplicarea tezei I a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este exclusă, aceasta reprezentând o normă specială, de strictă aplicare, întrucât vizează situația reclamanților persoane fizice sau juridice, competența trebuie tranșată în raport de dispozițiile tezei a II-a a art. 10 alin. (3) din același act normativ, care reglementează în mod expres ipoteza reclamantului instituție publică, fără a face distincție între situațiile în care instituție publică acționează în calitate de parte vătămată și cele în care acționează ca emitent al actelor atacate.

Prin urmare, în considerarea calității de instituție publică a reclamantului Municipiul Turda și a locului situării sediului pârâtului Ministerul Fondurilor Europene, Înalta Curte constată că instanța competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze prezenta cauză este Curtea de Apel București.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența teritorială de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Municipiul Turda, prin primar, și pârâții Ministerul Fondurilor Europene – Direcția Generală Programe Europene Infrastructură Mare și Ministerul Fondurilor Europene în favoarea Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Municipiul Turda, prin primar, și pârâții Ministerul Fondurilor Europene – Direcția Generală Programe Europene Infrastructură Mare și Ministerul Fondurilor Europene în favoarea Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 iunie 2021.