ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2324/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2324/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 9 aprilie 2021
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția A VIII A contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAȚII, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună: anularea în tot a ordinului de trecere în rezervă din data de 1.10.2019, emis de către pârât, iar pe cale de consecință, obligarea pârâtului la reintegrarea pe funcția și gradul avut anterior în cadrul Serviciului Român de Informații și acordarea drepturilor salariale și a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat, indexate, majorate și reactualizate, de la data trecerii în rezervă și până la data reintegrării efective în structurile Serviciului Român de Informații.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Prin sentința civilă nr. 490 din 23 iunie 2020 în dosar nr. x/2020 a fost admisă excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București – secția a VIII a contencios administrativ și fiscal și s-a declinat competența de soluționare a cererii formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAȚII în favoarea Tribunalului București – secția a II a contencios administrativ și fiscal.
2.2. Prin sentința nr. 6808 din 10.12.2020 pronunțată de Tribunalul București – secția a II a contencios administrativ și fiscal s-a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Curții de Apel București – secția a IX a contencios administrativ și fiscal.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus sesizarea Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea unui regulator de competență.
Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență:
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), (13)4 și 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii:
Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea de anulare în tot a Ordinului de trecere în rezervă din data de 1.10.2019, emis de către SRI, iar pe cale de consecință, de obligare a pârâtului la reintegrarea pe funcția și gradul avut anterior în cadrul Serviciului Român de Informații și de acordare a drepturilor salariale și a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat, indexate, majorate și reactualizate, de la data trecerii în rezervă și până la data reintegrării efective în structurile Serviciului Român de Informații.
Din modul în care reclamantul și-a motivat în fapt și în drept pretențiile deduse judecății, rezultă că folosul practic, direct și imediat pe care îl urmărește și, implicit, obiectul principal al acțiunii, îl reprezintă acordarea drepturilor salariale și a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat, indexate, majorate și reactualizate, de la data trecerii în rezervă și până la data reintegrării efective în structurile Serviciului Român de Informații.
În acest context, Înalta Curte reține că pentru determinarea instanței competente material să soluționeze prezentul litigiu, prezintă relevanță natura dreptului pretins de către reclamant, dar și cea a raporturilor juridice dintre autoritatea pârâtă chemată în judecată și inițiatoarul acțiunii judecătorești.
Reclamantul a avut calitatea de cadru militar în cadrul Serviciului Român de Informații – U.M. 0466, până la data trecerii sale în rezervă prin Ordinul contestat.
Potrivit art. 35 din Legea nr. 14/1992: "Cadrele din sectoarele operative la Serviciului Român de Informații sunt funcționari publici care îndeplinesc atribuții ce implică exercițiul autorității de stat, având toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru această calitate".
Conform art. 27 din același act normativ: "Personalul Serviciului Român de Informații se compune din cadre militare permanente și salariați civili, care îndeplinesc atribuții operative și administrative. (…). Cadrele militare ale Serviciului Român de Informații au toate drepturile și obligațiile prevăzute, pentru militarii armatei române, de reglementările legale, statutele și regulamentele militare. Salariații civili sunt supuși dispozițiilor Codului muncii și celorlalte prevederi legale și regulamentare ale Serviciului Român de Informații".
În materia raporturilor de serviciu ale funcționarului public, deci inclusiv în ceea ce privește prezenta acțiune, care urmărește acordarea unor drepturi salariale, competența materială de a soluționa litigiul în primă instanță revine secțiilor de contencios administrativ ale tribunalelor competente teritorial.
Acest raționament echivalează cu interpretarea că potrivit dispozițiilor art. 536 din Codul administrativ "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe."
Codul administrativ adoptat prin Ordonanța de urgență nr. 57/2019 reprezintă dreptul comun în materie de raporturi de serviciu privind funcționarii publici, ordonanță care, la rândul ei se completează cu legea nr. 554/2004 ce reprezintă dreptul comun mai larg în materie de contencios administrativ, fiind stabilită astfel o competență generală de soluționare a unei sfere largi de raporturi juridice in favoarea tribunalului, ca instanță de drept comun.
În raport de obiectul litigiului, sub aspectul competenței de soluționare, raportat și la efectele hotărârii, cauza intră sub incidența dispozițiilor art. 536 din Codul administrativ, mai sus redate, coroborate cu art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel încât, competența materială și teritorială în soluționarea prezentei cauze aparține Tribunalului București – secția contencios administrativ și fiscal, în a cărui rază teritorială se află domiciliul reclamantului, neavând relevanță rangul instituției emitente a Ordinului contestat, câtă vreme acesta a fost emis în sfera raporturilor de serviciu în discuție.
Temeiul legal al regulatorului de competență
Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea în favoarea Tribunalului București– secția a II a contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Serviciul Român de Informații reprezentat de Direcția Juridică - Unitatea Militară 0198 București în favoarea Tribunalului București – secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 aprilie 2021.