ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2234/2021

Ședința publică din data de 7 aprilie 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj la data de 17.11.2020, sub nr. x/2020, reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj, Comitetul Național pentru Situații de Urgență, Prefectul Județului Cluj și Instituția Prefectului Județului Cluj, au solicitat instanței anularea în întregime a H.G. nr. 967/2020 privind prelungirea stării de alertă începând cu data de 14.10.2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia, precum și a anexelor sale și a măsurilor prevăzute în cele trei anexe; anularea hotărârii nr. 54/2020 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență privind propunerea prelungirii stării de alertă și anularea hotărârii nr. 55/22.10.2020 emise de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea rezilienței comunității și de diminuare a impactului tipului de risc, aplicabile pe raza județului Cluj, în scopul limitării și prevenirii răspândirii virusului Sars-cov-2.

2.1. Hotărârea Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 182 din 25 noiembrie 2020, Curtea de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

Pentru a pronunța această soluție s-a reținut incidența prevederilor art. 15 alin. (5) și (6) din Legea nr. 136/2020 și faptul că, prin hotărârile contestate s-au dispus măsuri, în baza aceleiași legi, pentru diminuarea impactului riscului epidemiologic generat de virusul SARS-CoV-2.

Pentru determinarea competenței Curții de Apel București, prima instanță sesizată a avut în vedere norma de competență absolută specială, din perspectivă teritorială, privind cererea de anulare a Hotărării nr. 54/2020 și H.G. nr. 967/2020.

2.2. Hotărârea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 23 din 15 ianuarie 2021, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj.

Instanța a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel București a reținut incidența prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. În contextul în care capătul principal de cerere vizează anularea unei hotărâri emise de Guvernul României, autoritate publică centrală, iar în speța de față nu se aduce în discuție nici un petit legat de situația particulară a carantinării, competența de soluționare a cauzei aparține curții de apel în circumscripția căreia își au domiciliul reclamanții.

II. Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte constată că a fost învestită cu soluționarea unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

În cauză, reclamanții au solicitat anularea H.G. nr. 967/2020 privind prelungirea stării de alertă începând cu data de 14.10.2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia, precum și a anexelor sale și a măsurilor prevăzute în cele trei anexe; anularea Hotărârii nr. 54/2020 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență privind propunerea prelungirii stării de alertă și anularea Hotărârii nr. 55/22.10.2020 emise de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea rezilienței comunității și de diminuare a impactului tipului de risc, aplicabile pe raza județului Cluj.

Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 42 alin. (1) și (3) din O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, hotărârile prin care se declară, se prelungește sau încetează starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, la nivel național sau pe teritoriul mai multor județe, pot fi atacate în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 554/2004.

Dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevăd că "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".

Având în vedere împrejurarea că între capetele de cerere există o strânsă legătură și faptul că emitentul H.G. nr. 967/2020 este Guvernul României, autoritate publică centrală, Înalta Curte apreciază că, în cauză, sunt aplicabile prevederile art. 99 alin. (2) din C. proc. civ., potrivit cărora instanța competentă să le soluționeze se determină ținând seama de acea pretenție ce ar atrage competența unei instanțe mai înalte în grad - în speță, curtea de apel.

Înalta Curte constată că, deși în hotărârile contestate se face trimitere la dispozițiile Legii nr. 136/2020, obiectul acțiunii de față așa cum a fost formulat de reclamanți nu se referă la niciuna dintre măsurile care pot fi dispuse în temeiul acestei legi.

Astfel, deși art. 15 – 17 din Legea nr. 136/2020 cuprind norme derogatorii de la dreptul comun în materia contenciosului administrativ, cu privire la instanța competentă și compunerea completului de judecată, Înalta Curte constată că situația dedusă judecății nu poate fi subsumată acestor proceduri speciale. Actele administrative nu privesc măsura instituirii carantinei zonale, dată în competența specială a secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel de la sediul autorității pârâte și judecată în complet compus din trei judecători.

Pe cale de consecință, reținând aplicabilitatea în cauză a prevederilor Legii nr. 554/2004, competența de soluționare a cauzei aparține instanței în circumscripția căreia domiciliază reclamanții, respectiv Curții de Apel Cluj, în baza art. 10 alin. (3) teza I.

Înalta Curte are în vedere și prevederile art. 54 din Legea nr. 304/2004, coroborate cu cele ale art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit cărora: "cauzele date potrivit legii, în competența primei instanțe (...) se judecă în complet format dintr-un judecător".

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A. și B. și pe pârâții Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj, Comitetul Național pentru Situații de Urgență, Prefectul Județului Cluj, Instituția Prefectului Județului Cluj și Guvernul României în favoarea Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2021.