ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2217/2021

Ședința publică din data de 7 aprilie 2021

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești sub numărul x/2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale, a solicitat anularea hotărârii Ministerului Educației Naționale nr. 1057/27.03.2018, comunicată la Inspectoratul Școlar Județean Dâmbovița la data de 28.03.2018, precum și a raportului ce a stat la baza acestei decizii și acordarea punctajului conform autoevaluării și, implicit, a calificativului "foarte bine" pentru anul școlar 2016-2017 si suspendarea executării actului administrativ contestat până la soluționarea definitivă a cauzei.

Prin sentința nr. 179 din 23 octombrie 2018, Curtea de Apel Ploiești – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins excepția inadmisibilității acțiunii formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale.

A admis acțiunea modificată, în parte, și a anulat hotărârea nr. 1057/27.03.2018, comunicată la Inspectoratul Școlar Județean Dâmbovița și raportul nr. x/23.03.2018 al comisiei de soluționare a contestațiilor.

A obligat pârâtul să aprobe raportul de evaluare întocmit de comisia de evaluare constituită prin Ordinul nr. 558/01.09.2017.

A obligat pârâtul la plata sumei de 2.100 RON cheltuieli de judecată către reclamant.

A respins în rest acțiunea.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs pârâtul Ministerul Educației, pentru motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. (hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material).

În motivarea recursului, s-a arătat - în esență - că Ministerul Educației Naționale nu poate fi obligat să recunoască niște foi de lucru, care au cel mult valoare de ciornă, atât timp cât ele nu au fost aprobate de Secretarul de stat conform metodologiei de evaluare a activității manageriale desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic.

Evaluarea managerială este o procedură specifică care se realizează conform Ordinului ministrului educației naționale nr. 4315/2014, cu modificările ulterioare, iar potrivit art. 7 alin. (2) din acest act normativ: " (2) Evaluarea fiecărui inspector școlar general, inspector școlar general adjunct, director al casei corpului didactic, realizată de comisia de evaluare, se finalizează cu completarea fiselor de evaluare semnate de membrii comisiei si un raport de evaluare, semnat de comisia de evaluare si aprobat de secretarul de stat desemnat să coordoneze această activitate."

Astfel, în baza prevederilor metodologiei s-a realizat, începând cu 1 septembrie 2017, evaluarea activității manageriale desfășurate de persoanele care, în anul școlar 2016-2017, au ocupat o funcție de conducere la nivelul inspectoratelor școlare județene/al municipiului București.

Comisia de evaluare a acordat reclamantului, pentru activitatea managerială desfășurată în anul școlar 2016 -2017, punctajul de 88 de puncte corespunzător calificativului "BINE".

Împotriva acestui calificativ reclamantul a formulat contestație care s-a soluționat în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (3) din metodologie, în urma analizei raportului de evaluare întocmit de comisia de evaluare, precum și a raportului argumentativ depus de către persoana evaluată, cu documentația aferentă.

Comisia de soluționare a contestațiilor a acordat reclamantului pentru activitatea managerială desfășurată în anul școlar 2016 -2017, punctajul de 88 de puncte corespunzător calificativului "BINE".

Calificativul este un atribut exclusiv al angajatorului, neputând fi cenzurat de instanța de judecată. Acordarea calificativului pentru fiecare criteriu de evaluare nu poate fi supusă cenzurii instanței.

Recurentul pârât a arătat că instanța de judecată nu se poate substitui angajatorului și prin urmare nu poate să anuleze un calificativ acordat în urma unei evaluări instituite printr-o procedură administrativă specială, procedură efectuată în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile.

Recurentul a susținut temeinicia calificativului acordat, invocând circumstanțe obiective, constând în existența unor disfuncționalități în activitatea managerială a reclamantului.

Intimatul-reclamant A. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

III. Analiza motivelor de casare

Analizând sentința atacată prin prisma cadrului legal incident speței deduse judecății, precum și prin raportare la criticile formulate de recurent, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Reclamantul A. a formulat contestație împotriva punctajului obținut la evaluarea efectuată pentru activitatea sa de inspector școlar general la Inspectoratul Școlar Județean Dâmbovița pentru anul școlar 2016 – 2017 și a calificativului "bine" acordat de pârât potrivit fișei de evaluare transmise la data de 19.02.2018.

Comisia de soluționare a contestației a menținut punctajele acordate de comisia de evaluare pentru toate unitățile de competență și criteriile de performanță cuprinse în fișa de evaluare și, implicit, calificativul acordat.

Instanța de fond a admis în parte acțiunea reclamantului în sensul că a anulat hotărârea nr. 1057/27.03.2018 și raportul nr. x/23.03.2018 al comisiei de soluționare a contestațiilor și a obligat pârâtul să aprobe raportul de evaluare întocmit de comisia de evaluare constituită prin Ordinul nr. 558/01.09.2017, reținând că este nelegală procedura de evaluare a activității reclamantului, fiind realizată cu încălcarea Metodologiei în vigoare la data începerii acestei proceduri.

Prin motivele de recurs, pârâtul Ministerul Educației a apreciat că actele contestate au fost emise cu respectarea prevederilor legislației din materia evaluării activității manageriale desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic. A susținut temeinicia calificativului acordat, invocând circumstanțe obiective, constând în existența unor disfuncționalități în activitatea managerială a reclamantului. Totodată, calificativul este un atribut exclusiv al angajatorului, neputând fi cenzurat de instanța de judecată

Înalta Curte reține că, după reținerea cauzei în pronunțare, a fost depusă prin Serviciul Registratură cererea recurentului pârât Ministerul Educației de renunțare la exercitarea căii de atac.

Instanța de recurs constată că cererea depusă la 07 aprilie 2021 reprezintă în fapt o achiesare la hotărârea primei instanțe, reglementată de dispozițiile art. 463 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., potrivit cărora "achiesarea reprezintă renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluții din respectiva hotărâre".

Astfel, recurentul pârât a apreciat ca fiind întemeiate reținerile primei instanțe în sensul că la întocmirea fișelor de evaluare au fost încălcate prevederile art. 2 alin. (2) și anexa 2 din anexa la Ordinul nr. 4315/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activității manageriale desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic, prin nerespectarea condițiilor de formă a fișelor de evaluare.

Totdodată, nerespectarea, în fapt, a primei etape - autoevaluarea, prevăzută de dispozițiile art. 3 lit. a) din OMEN nr. 4315/2014 și utilizarea de către a doua comisie de evaluare a acelorași formulare de autoevaluare primite inițial, dar completate de primele comisii de evaluare a încălcat metodologia.

De asemenea, schimbarea în timpul activității de evaluare a componenței comisiilor de evaluare și a comisiilor de soluționare a contestațiilor a fost de natură să pună sub semnul îndoielii atât obiectivitatea activității de evaluare cât și cea de soluționare a contestațiilor.

Nelegalitatea evaluării rezultă și din punct de vedere formal, deoarece comisia de evaluare constituită ulterior a acordat punctajul pentru fiecare criteriu de evaluare pe o altă fișă de evaluare, iar nu pe fișa de (auto)evaluare înaintată de reclamant, în care acesta își evaluase activitatea managerială.

Prin urmare, date fiind aceste aspecte, Înalta Curte reține că susținerile recurentului-pârât din cererea de recurs sunt nefondate, iar prima instanță a făcut corectă aplicare a prevederilor legale incidente, motiv pentru care nu se impune casarea sentinței recurate.

IV. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia

În baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va menține ca legală și temeinică sentința instanței de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul formulat de pârâtul Ministerul Educației.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul Ministerul Educației împotriva sentinței nr. 179 din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Ploiești – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2021.