ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 109/2022

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 08.04.2018, reclamanta A. în contradictoriu cu Ministerul Educației Naționale a solicitat anularea fișei cadru de evaluare înregistrată sub nr. x în data de 30.01.2018 a Comisiei de evaluare din cadrul Direcției Generale Inspecție și Control, în ceea ce privește stabilirea celor 60 puncte pentru perioada evaluată 1.09.2016 -31.08.2017; anularea parțială a fișei cadru de (auto)evaluare întocmită de Comisia de contestații la data de 23.03.2018, în privința punctajului stabilit la 60, la rubrica «evaluare»; anularea actului înregistrat sub nr. x/27.03.2018, întocmit de Ministerul Educației Naționale, de menținere a punctajului 60 și de stabilire a calificativului «nesatisfăcător», în urma analizării contestației nr. x/26.02.2018 împotriva evaluării comisiei de evaluare; a actului aceluiași minister înregistrat sub nr. x/16.02.2018, ce menționează punctajul acordat; reevaluarea activității realizata de reclamantă în perioada 01.09.2016 - 31.08.2017, având în vedere documentația (fisa de (auto)evaluare, raportul argumentativ, CD cu anexele raportului - documente justificative într-un număr de 2520 pagini) depuse de reclamantă la registratura ministerului în data de 30.08.2017, obligarea pârâtului la cheltuieli de judecată.

Hotărârea recurată Prin sentința nr. 2651 din 18 decembrie 2019, Curtea de Apel București, secția a IX - a contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele măsuri: - a luat act de renunțarea reclamantei la cererea completatoare înregistrată la instanță în data de 31.12.2018; - a admis în parte cererea astfel cum a fost completată și precizată, ce privește pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale; - a anulat fișa cadru de evaluare nr. 829/30.01.2018 în ceea ce privește stabilirea punctajului (60 de puncte) pentru perioada evaluată 01.09.2016-31.08.2017; - a anulat parțial fișa cadru de (auto)evaluare din data de 23.03.2018, în ceea ce privește punctajul stabilit la rubrica evaluare (60 de puncte); - a anulat raportul nr. x/23.03.2018 încheiat în urma soluționării contestației reclamantei și adresa Ministerului Educației Naționale nr. 1072/27.03.2018; - a obligat pârât la plata către reclamantă a sumei de 5000 RON reprezentând daune morale; a respins în rest cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. - a obligat pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 1750 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv taxă judiciară de timbru în cuantum de 250 RON și onorariu de avocat în cuantum de 1.500 de RON, în condițiile art. 451 și art. 453 din C. proc. civ.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței nr. 2651 din 18 decembrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX - a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs B., solicitând casarea sentinței atacate și rejudecarea cauzei.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea formulată, intimata-reclamantă A. a invocat excepția inadmisibilității recursului, precizând că recurentul nu are nicio calitate procesuală în dosar.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 04.09.2020, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 13.01.2022, în ședință publică, cu citarea părților. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, Înalta Curte urmează a o admite, pentru motivele în continuare arătate. Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.: "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituția României: "Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii." Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care textele C. proc. civ. sau cele ale legii speciale nu prevăd o astfel de posibilitate sau de către o persoană care nu are calitatea prevăzută de lege reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de persoana care a formulat calea de atac. În speță, recurentul B. a formulat cerere de intervenție accesorie în fața instanței de fond, iar prin încheierea din 8 ianuarie 2019, Curtea de Apel București a respins cererea de intervenție accesorie formulată de acesta, încheierea fiind pronunțată cu drept de recurs în 5 zile de la pronunțare. Potrivit dispozițiilor art. 64 alin. (4) din C. proc. civ., forma în vigoare incidentă în cauză, "Încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție poate fi atacată în termen de 5 zile, care curge de la pronunțare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă (...)", iar art. 65 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că "intervenientul devine parte în proces numai după admiterea în principiu a cererii sale". Având în vedere că prin încheierea din 8 ianuarie 2019 s-a respins cererea de intervenție accesorie formulată de recurentul B., iar acesta nu a înțeles să formuleze recurs împotriva încheierii din 8 ianuarie 2019, nu are deschisă calea recursului împotriva sentinței prin care s-a soluționat fondul cauzei. În aceste condiții, cum recurentul nu a dobândit calitatea de parte în cauză, recursul acestuia formulat împotriva hotărârii prin care s-a soluționat fondul cauzei este inadmisibil. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității recursului și va respinge recursul ca inadmisibil.