ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2190/2021

Ședința publică din data de 6 aprilie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal la data de 11.09.2019 sub nr. x/2019, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale a solicitat obligarea acestora să-i asigure medicamentul Avastin, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare de 100%, (fără contribuție personală). Totodată a solicitat obligarea pârâților la includerea pe lista medicamentelor compensate în sistemul asigurărilor de sănătate, în Nomenclatorul de produse compensate a medicamentului Avastin pentru glioblastom.

Prin sentința nr. 13/2020 din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Galați– secția contencios administrativ și fiscal a hotărât următoarele:

A admis în parte acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, Agenția Națională a Medicamentelor și a Dispozitivelor Medicale, având ca obiect obligația de a face.

A obligat pârâții să asigure reclamantului medicamentul Avastin, Bevcizumab (pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare de 100% (fără contribuție personală).

A respins restul pretențiilor ca nefondate.

Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs pârâții Guvernul României, Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, Agenția Națională a Medicamentelor și a Dispozitivelor Medicale, recursurile acestora fiind întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., și Ministerul Sănătății, care a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ.

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor ce i-au fost aduse și în raport cu actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată incidența în cauză a motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., sens în care va dispune admiterea recursurilor, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, în integralitate, la aceeași instanță, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

În conformitate cu prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. Aceste prevederi reprezintă dreptul comun în materia nulității actelor de procedură, care include în conținutul acestuia toate neregularitățile procedurale care atrag sancțiunea nulității, cu excepția regulilor vizate de alte motive de casare, precum și nesocotirea unor principii fundamentale a căror nerespectare nu se încadrează în alte motive de recurs.

Acest motiv de recurs vizează neregularități de ordin procedural și care sunt sancționate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ.

Potrivit art. 174 C. proc. civ., "(1) Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă. (2) Nulitatea este absolută atunci când cerința nerespectată este instituită printr-o normă care ocrotește un interes public. (3) Nulitatea este relativă în cazul în care cerința nerespectată este instituită printr-o normă care ocrotește un interes privat".

Dispozițiile art. 174 alin. (1) C. proc. civ. constituie dreptul comun în materia actelor de procedură. Textul vizează o singură ipoteza de nulitate: încălcarea formelor procedurale. Nulitatea prevăzută în art. 174 alin. (1) C. proc. civ. este condiționată de producerea unei vătămări.

Nulitatea – ca sancțiune procedurală – urmează să fie analizată în strânsă corelație cu diferitele acte de procedură pe care instanța, părțile sau alți participanți le îndeplinesc pe parcursul activității judiciare. Sub imperiul motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., se pot include mai multe neregularități de ordin procedural, începând de la nesemnarea cererii de chemare în judecată, nelegala citare a uneia dintre părți, nesemnarea cererii reconvenționale, nesocotirea principiilor publicității, oralității, contradictorialității etc.

Prin raportare la acest motiv de recurs, Înalta Curte constată că la termenul de judecată din 10 ianuarie 2020, astfel cum reiese din încheierea de ședință de la acea dată, reclamantul a indicat domiciliul ales la sediul apărătorului său, în Focșani, strada x nr. 6, județul Vrancea.

Cu toate acestea, deși reclamantul a solicitat aplicarea prevederilor 158 alin. (1) C. proc. civ., instanța de fond a comunicat hotărârea pronunțată la domiciliul acestuia, indicat inițial în cererea de chemare în judecată.

Totodată, în cauză, instanța de fond a dispus comunicarea actelor de procedură, inclusiv a hotărârii judecătorești pronunțate, pe un nume incorect, respectiv A., în loc de A..

Procedând în acest fel, instanța de fond a soluționat cauza cu nesocotirea principiilor care guvernează procesul civil și a adus o gravă atingere dreptului la apărare, pronunțând o hotărâre nulă absolut, în condițiile art. 175 C. proc. civ., care urmează a fi casată, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor 496 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile declarate de recurenții-pârâți Guvernul României, Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, Agenția Națională a Medicamentelor și a Dispozitivelor Medicale și Ministerul Sănătății împotriva sentinței nr. 13/2020 din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Galați– secția contencios administrativ și fiscal, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.

Față de modalitatea de soluționare a recursului, nu se impune ca Înalta Curte să examineze și celelalte critici ale recurenților, acestea urmând a fi avute în vedere de instanța de fond cu ocazia rejudecării.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de recurenții-pârâți Guvernul României, Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, Agenția Națională a Medicamentelor și a Dispozitivelor Medicale și Ministerul Sănătății împotriva sentinței nr. 13/2020 din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Galați– secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 aprilie 2021.