ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1991/2021

Ședința publică din data de 30 martie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova la data de 09.07.2020, sub nr. x/2020, revizuentul A., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul De Poliție Județean Olt, a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 117 din 28 mai 2020, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr. x/2019.

Prin sentința nr. 168/2020 din data de 11 septembrie 2020, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul A., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Olt, împotriva deciziei nr. 117 din 28 mai 2020, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr. x/2019.

Împotriva sentinței nr. 168/2020 din data de 11 septembrie 2020, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a formulat recurs revizuientul A., criticând-o pentru nelegalitate.

Recurentul a arătat că, instanța care a soluționat cererea s-a de revizuire a pronunțat o hotărâre cu încălcarea normelor de drept material, respctiv aceasta a interpretat greșit prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Instanța apreciind în mod greșit că decizia nr. 117/2020 a Tribunalului Olt nu încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecată în raport cu hotărârea nr. 801/02.12.2019 a Judecătoriei Slatina și hotărârea nr. 308/28.04.2020 a Curții de Apel Craiova.

În drept, recurentul și-a întemeiat cererea de recurs pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Olt a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente în materia suspusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.

Înalta Curte reține că în conformitate cu prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: " există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care incalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

În temeiul acestui text de lege, revizuientul a susținut că instanța investită cu cererea de revizuire a interpretat greșit legea în contextul în care decizia nr. 117/2020 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr. x/2019 încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat în raport cu sentința penală nr. 801/02.12.2019 a Judecătoriei Slatina pronunțată în dosarul nr. x/2019 și în raport cu decizia penală nr. 308/28.04.2020 a Curții de Apel Craiova prin care s-au respins apelurile inculpaților.

Rațiunea reglementării acestui motiv de revizuire constă în necesitatea de a se înlătura încălcarea autorității de lucru judecat, atunci când instanțele au pronunțat soluții contrare în litigii care s-au derulat între aceleași părți, pentru același obiect și aceeași cauză juridică.

Instanța competentă să se pronunțe asupra revizuirii întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu exercită un control judiciar asupra legalității hotărârilor pretins contradictorii, nu are căderea să aprecieze care dintre hotărârile considerate potrivnice conține soluția corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea principiului puterii lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre și, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri.

Pentru a fi admisibilă cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile anterior menționate, este necesar ca hotărârile potrivnice să soluționeze, cu autoritate de lucru judecat, dar în mod diferit, fie fondul procesului, în tot sau în parte, fie aceeași excepție procesuală, același incident procesual sau aceeași chestiune litigioasă.

Se reține, astfel, că o cerere de revizuire pentru contrarietate de hotărâri trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții: - existența unor hotărâri judecătorești definitive potrivnice; - hotărârile să fie pronunțate de instanțe de același grad sau de grade diferite; - cea de a doua hotărâre să fie pronunțată cu nesocotirea autorității de lucru judecat, ceea ce presupune existența triplei identități de părți, obiect și cauză în cele două procese; - hotărârile pretins contradictorii să fie pronunțate în dosare diferite, iar în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă aceasta s-a invocat, să nu se fi analizat.

În prezenta cauză, revizuentul pretinde că hotărârea instanței de recurs încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinței penale nr. 801/02.12.2019 a Judecătoriei Slatina pronunțată în dosarul nr. x/2019 și a deciziei penale nr. 308/28.04.2020 a Curții de Apel Craiova prin care s-au respins apelurile inculpaților.

În mod corect a reținut instanța de fond că în cauză condiția existenței hotărârii contradictorii nu este îndeplinită în ansamblul său, deoarece revizuientul solicită revizurea unei hotărâri pronunțate în materie civilă, în raport cu o sentință pronunțată în materie penală, iar în cauză nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de art. 453 alin. (2) C. proc. pen.

Totodată în acord cu instanța de fond, Înalta Curte reține că în cauză între cele două hotărâri potrivnice, nu există triplă identitate, respectiv de obiect, părți și cauză. Astfel, în ceea ce privește obiectul, în dosarul în care revizuientul a fost parte s-a soluționat o plângere contravențională, în timp ce în dosarul penal în cadrul căruia s-a pronunțat sentința nr. 801/02.12.2019 a Judecătoriei Slatina, obiectul cauzei a vizat judecarea unor inculpați acuzați de săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

Cât privește indentitatea de părți, Înalta Curte subliniază că revizueintul nu a fost parte în dosarul penal nr. x/2019, și nici inculpații nu au avut calitatea de părți în dosarul în care revizueintul a formulat o plângere contravențională în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție Județean Olt.

Înalta Curte constatând că argumentele invocate de recurentul-revizuent nu demonstrează temeinicia motivelor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 1 și 8 C. proc. civ., în conformitate cu dispozițiile art. 513 din același cod, Înalta Curte constată că instanța de fond a pronunțat o sentință temeinică și legală.

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare ale sentinței prin prisma dispozițiilor invocate de recurent, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. nr. 168/2020 din data de 11 septembrie 2020 a Curții de Apel Craiova– secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 30 martie 2021.