ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1090/2021

Ședința publică din data de 24 februarie 2021

Deliberând asupra recursurilor de față, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia – secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, succesor în drepturi și obligatii al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administratiei Publice și Fondurilor Europene, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Notificării nr. x/23.08.2017 privind situația cererii de rambursare nr. x/12.06.2017, precum și a Deciziei nr. 67158/27.10.2017 privind soluționarea contestației formulate împotriva notificării anterior menționate, respectiv considerarea ca eligibile a cheltuielilor pentru suma de 693,02 RON aferentă facturii x/23.03.2017 emise de S.C. A. lmex S.R.L., reprezentând materiale consumabile respinse la plată, pentru suma de 11,65 RON, aferentă diferenței respinse la plată pentru achiziționarea rovinietei necesare pentru deplasarea efectuată în cadrul Proiectului din data de 04.05.2017 la Alba Iulia și pentru suma de 30.369,78 RON, reprezentând corecția financiară aplicată reclamantei de către pârâtă, de 25% din valoarea eligibilă a contractului nr. x/02.02.2017 încheiat între B. si C. S.R.L..

Prin sentința nr. 79 din 25 aprilie 2018, Curtea de Apel Alba Iulia – secția de contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta Universitatea "Lucian Blaga" în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, succesor în drepturi al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și a anulat în parte Notificarea nr. x/23.08.2017 emisă de pârât privind situația cererii de rambursare nr. x/12.06.2017, respectiv a anulat în parte Decizia nr. 67158/27.10.2017 emisă de pârât privind soluționarea contestației formulate împotriva Notificării nr. x/23.08.2017 anterior menționate, pentru suma de 693,02 aferentă facturii x/23.03.2017, emisă de S.C. A. S.R.L., reprezentând materiale consumabile respinse la plată și pentru suma de 11,65 RON aferentă diferenței respinsă la plată pentru achiziționarea rovinietei necesare pentru deplasarea efectuată în cadrul Proiectului, din data de 04.05.2017, la Alba Iulia.

A respins în rest acțiunea formulată de reclamanta Universitatea "Lucian Blaga" în ceea ce privește Decizia nr. 67158/27.10.2017 pentru suma de 30.369,78 RON, reprezentând corecția financiară aplicată reclamantei de către pârâtă, de 25% din valoarea eligibilă a contractului nr. x/02.02.2017 încheiat între B. și S.C. C. S.R.L..

Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs reclamanta Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu și pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a solicitat casarea în parte a hotărârii instanței de fond și respingerea în tot a acțiunii formulate de Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu, ca neîntemeiată, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea recursului, s-a arătat - în esență - că instanța de fond a pronunțat sentința nr. 79/25.04.2018 cu aplicarea greșită a prevederilor legislației în vigoare, în ceea ce privește suma de 693,02 RON aferentă facturii x/23.03.2017 și suma de 11,65 RON - diferență respinsă la plată pentru achiziționarea rovinietei.

Cu privire la plata sumei de 693,02 RON aferentă facturii x/23.03.2017, emisă de S.C. A. S.R.L., recurentul pârât a susținut că instanța de fond în mod greșit a reținut că autoritatea pârâtă în mod eronat a respins "la rambursare sumele solicitate acestea reprezentând contravaloarea eligibilă a unor materiale consumabile ce privesc cheltuieli privind cercetarea fundamentală", întrucât, suma aferentă facturii nr. x/23.03.2017, emisă de S.C. A. S.R.L., a fost solicitată la rambursare din categoria de cheltuieli pentru achiziție de substanțe, materiale, plante, animale de laborator, consumabile si alte produse similare, deși materialele consumabile propriu-zise erau de fapt produse pentru curățenie si furnituri birou care, conform cererii de finanțare cap 4.7.2 erau prevăzute la categoria de bunuri consumabile, birotică.

Faptul că intimata-reclamantă a arătat în cuprinsul contestației că din eroare a încadrat materialele consumabile achiziționate într-o categorie bugetară greșită nu prezintă relevanță, întrucât aceasta avea posibilitatea modificării bugetului, precum și a încadrărilor bugetare în perioada anterior depunerii cererii de rambursare. Odată solicitate, respectivele cheltuieli trebuie să respecte normele contractuale în baza cărora a fost transmisă cererea de rambursare.

Eroarea de încadrare a bunurilor achiziționate, în altă categorie de cheltuieli, aparține intimate-reclamante, motiv pentru care, AM POC a respins în mod corect, la plată cheltuielile respective.

Verificarea cererii de rambursare se realizează asupra datelor și sumelor certe menționate de intimata-reclamantă în cererea de rambursare, asumate de acesta prin semnătură și solicitate la rambursare.

Deși prima instanță a constatat că bunurile supuse analizei au fost încadrate în altă categorie de cheltuieli (o categorie bugetară greșită), deci că nu respectă condițiile elementare de aprobare a lor, a apreciat în mod contradictoriu că acestea ar fi eligibile.

Cu privire la capătul de cerere referitor la suma de 11,65 RON, aferentă diferenței respinse la plată, pentru achiziționarea rovinietei, necesare pentru deplasarea efectuată în cadrul proiectului, din data de 04.05.2017, la Alba Iulia, recurentul pârât

a arătat că, raportat la condițiile de eligibilitate a cheltuielilor prevăzute la art. 4 alin. (1) și alin. (2) din contractul de finanțare, conform cărora, cheltuielile aferente Proiectului, sunt eligibile cu condiția ca acestea să fie cuprinse în cererea de finanțare, să fie în conformitate cu prevederile legale ale contractului de finanțare, cu legislația națională și europeană aplicabilă precum și în conformitate cu prevederile Ghidului Solicitantului specific, rezultă fără putință de tăgadă faptul că numai o parte din valoarea aferentă rovinietei este eligibilă în cadrul proiectului.

În opinia recurentului pârât, deși potrivit dispozițiilor Ordonanței nr. 15/2002, tariful de utilizare a rovinietei este de minim 7 zile, deplasarea în scopul proiectului a fost efectuată pentru o singură zi, iar, în raport cu prevederile legale aplicabile în materia fondurilor europene, numai cheltuiala aferentă zilei de deplasare în scopul proiectului este eligibilă și prin urmare poate fi decontată în cadrul proiectului.

Reclamanta Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu a solicitat casarea în parte a hotărârii instanței de fond și admiterea în întregime a acțiunii, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea recursului, s-a arătat - în esență - că în mod greșit instanța de fond a menținut corecția financiară de 25% din valoarea eligibilă a contractului nr. x/02.02.2017 încheiat între B. și S.C. C. S.R.L., pentru folosirea în documentația de atribuire a unui criteriu de selecție care în mod eronat a fost apreciat ca fiind discriminatoriu, cu consecința aplicării de către intimată, a corecției financiare indicate.

Recurenta reclamantă a precizat că în documentația de atribuire anexată cererii introductive de instanță, documentație întocmită cu ocazia derulării procedurii de achiziție a produselor: computere portabile, echipamente și accesorii pentru computere și configurații informatice necesare desfășurării Proiectului, au fost stabilite specificațiile tehnice într-una din modalitățile prevăzute de lege, potrivit dispozițiilor art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice.

Astfel, referitor la Standardul M1L-STD-810G, solicitat prin documentația de atribuire invocată, menționarea privind acceptarea de "echivalent" sau "compatibil" este în deplină conformitate cu dispozițiile legii, pentru a nu "aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel național", potrivit dispozițiilor art. 156 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, fapt pentru care solicitarea standardului MIL-STD-810G nu poate fi considerată ca având un caracter discriminatoriu, în accepțiunea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare.

Recurenta reclamantă subliniat că precizarea referitoare la acceptarea de "echivalent/compatibil" nu are un caracter formal. Parametrii certificați prin acest standard, ar fi putut fi acoperiți prin mai multe alte standarde, nu era necesar ca un alt singur standard să acopere integral toți parametrii certificați prin acest standard. Necesitatea ca un alt singur standard să cuprindă toți parametrii solicitați este adăugată de autoritatea pârâtă, aceasta neregăsindu-se în documentația de atribuire analizată.

Achiziția derulată a urmărit folosirea computerelor portabile de către persoanele cheie din cadrul proiectului de cercetare "Dezvoltarea sistemelor socio-fizico-cibernetice pe baza Internetului Lucrurilor în fabrica viitorului", sens în care s-a urmărit asigurarea celor mai bune condiții tehnice posibile.

Recurenta reclamantă a arătat că există numeroși producători internaționali de echipamente de calcul pentru consumatorii obișnuiți (echipamente comerciale) precum D. (cu modele din seria xhinkpad1, unele dintre ele oferite prin contractul x/02.02.2017), E. (cu modele din seria x Elitebook2), Fujitsu (cu modele din seria x,4), Dell (cu modele din modele seria xatitude3) etc, care au în oferta lor produse ce au trecut de testările conforme MIL-STD-810G. Acest lucru relevă faptul că există nenumărate echipamente de calcul pentru utilizatori obișnuiți, ofertate de producători diferiți ce au trecut de testările conforme MIL-STD-810G pentru a garanta clienților produse cu performanțe de calcul ridicate cât și o durabilitate de excepție pentru utilizarea zilnică. Introducerea acestei certificări nu a avut un efect de restricționare tehnică, prin lipsa de alternative din partea mai multor producători, de a participa cu diverse echipamente de calcul la procedura de achiziție.

Prin urmare, instanța de fond a făcut o greșită aplicare a normei de drept material, constând în dispozițiile Legii nr. 98/2016 a achizițiilor publice, reținând că impunerea, de către B., a standardului militar MIL-STD-8I0G "direct, prin echivalență sau compatibilitate" ar aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel național, încălcând dispozițiile art. 156 alin. (1) din Legea nr. 98/2016.

Recurenta reclamantă a mai precizat că este o practică comună la nivel internațional, fie că este vorba de companii sau organizații publice, achiziționarea unor echipamente de calcul de cea mai bună calitate pentru pozițiile cheie din management sau departamentul tehnic (D., F., G., etc. care trec testele MIL-STD-810G). Spre exemplu, în perioada 2012-2015, în timpul activității de cercetător a Directorului de Proiect, domnul H., în cadrul Institutului German pentru Inteligență Artificială (DFKI, I. for Artificial Intelligence, departamentul Sisteme Inovative de Producție), localizat în J. (Germania), toți cercetătorii aveau sisteme din seria x, iar pozițiile de coordonare sau management aveau sisteme de calcul din seria x care îndeplineau exigențele standardului militar MIL-STD-810G.

În final, recurenta reclamantă a arătat că specificațiile tehnice solicitate au fost stabilite în corelație directă cu obiectivele Proiectului, cu cerințele necesare testării rezultatelor și experimentelor care trebuie efectuate în cadrul Proiectului. O derogare de la acestea specificații, ar pune în pericol realizarea experimentelor și nerealizarea indicatorilor Proiectului, cu consecința declarării neeligibile a cheltuielilor efectuate.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, ministerul intimat a invocat excepția nulității recursului formulat de reclamantă pentru nemotivare și, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

În ceea ce privește recursul formulat Pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Înalta Curte constată că sunt nefondate criticile privind soluția instanței de fond referitoare la eligibilitatea sumei de 693,02 RON aferente facturii x/23.03.2017, emisă de S.C. A. S.R.L..

Astfel, materialele consumabile în valoare de 435,76 RON fără TVA, plus 82,79 TVA valoare totală 518,55 RON, menționate în factura nr. x/23.03.2017, corespund categoriei bunuri consumabile. Așa cu reiese din anexa 6 extras cerere de finanțare, aceste bunuri sunt: mapa plastic, radiera, biblioraft, marker, capete CD, DVD, clips hartie, stick index și pixuri.

Contrar susținerilor recurentului pârât, încadrarea din eroare în altă categorie a produselor achiziționate nu este de natură că conducă la respingerea cererii de rambusare cu privire la aceste bunuri, atât timp cât nu au fost invocate aspecte de neeligibilitate, iar materiale consumabile privesc cheltuieli în legătură cu cercetarea fundamentală în conformitate cu proiectul pentru care a fost obținută finanțarea.

Nu pot fi primite nici susținerile recurentului pârât în sensul că din suma plătită pentru achiziționarea rovinietei este eligibilă numai cheltuiala aferentă zilei de deplasare în scopul proiectului.

Instanța de recurs reține că potrivit art. 7

1

din Ordonanța nr. 15 din 24 ianuarie 2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, prin excepție de la prevederile alin. (7), pentru autoturisme și pentru vehiculele de transport marfă cu masa totală maximă autorizată mai mică sau egală cu 3,5 tone, durata minimă pentru care se poate achita tariful de utilizare este de 7 zile.

Prin urmare, în lipsa posibilității legale de a achiziționa rovinieta pentru o zi, nu i se poate imputa reclamantei lipsa de diligență în cheltuirea fondurilor obținute prin finanțarea în discuție, suma de 11,65 RON aferentă diferenței respinse la plată pentru achiziționarea rovinietei necesare pentru deplasarea efectuată în cadrul Proiectului, din data de 04.05.2017, la Alba Iulia fiind eligibilă, întrucât respectă dispozițiile Ghidului solicitantului potrivit cărora cheltuielile privind transportul în vederea implementării proiectului sunt eligibile.

Cu privire la recursul formulat de reclamanta Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, instanța de control judiciar constată, în acord cu judecătorul fondului, că prin documentația de atribuire au fost stabilite criterii de selecție discriminatorii, în mod corect aplicându-se corecția financiară de 25% din valoarea eligibilă a contractului nr. x/02.02.2017 încheiat cu S.C. C. S.R.L..

Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98 din 19 mai 2016 privind achizițiile publice, "(2) Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică și a organizării concursurilor de soluții sunt: a) nediscriminarea; b) tratamentul egal; c) recunoașterea reciprocă; d) transparența; e) proporționalitatea; f) asumarea răspunderii."

Principiul proporționalității în achițiile publice presupune corelarea dintre necesitățile autorității contractante, obiectul contractului de achiziție publică și cerințele care trebuie îndeplinite de ofertanți pentru satisfacerea necesităților autorității contractante.

În speță, reclamanta a solicitat în Caietul de sarcini următoarele caracteristici, printre altele, pentru unele calculatoare: 1. Calculator portabil Configurația 1 - 1 buc. Certificări necesare sau compatibile: standard militar MIL-STD-810C, EPEAT Gold; ENERGY STAR; RoHS și 2. Calculator portabil Configurația 2 -1 buc standarde militare MIL-STD-810G sau compatibil; Tehnologie revoluționară de răcire patentată.

Este adevărat, așa cum susține și recurenta reclamantă, că achiziția echipamentelor trebuie să asigure cele mai bune condiții tehnice posibile pentru implementarea proiectului, însă stabilirea caracteristicilor stabilite prin documentația de atribuire trebuie să respecte dispozițiilor art. 156 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora specificațiile tehnice nu pot avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse.

Instanța de recurs constată că impunerea Standardului MIL-STD-810G presupune îndeplinirea unor cererințe tehnice specifice, respectiv presiune scăzută, îngheț, impact balistic, expunere la atmosferă acidă, imersie, expunere la atmosferă explozivă. Raportat la aceste cerințe, în mod corect s-a apreciat că nu erau necesare beneficiarului. Nu poate fi negat dreptul autorității contractante de a solicita participanților la procedura de atribuire îndeplinirea unor cerințe minime tehnice, însă acestea trebuie să respecte, așa cum s-a arătat anterior, principiul proporționalității și să aibă o legătură concretă cu obiectul contractului.

În cauza de față, reclamanta nu a fost în măsură să justifice în mod rezonabil impunerea acestor cerințe minime, în condițiile în care prin solicitarea acestui standard au fost înlăturate produse similare care nu au fost testate la cerințele tehnice mai sus precizate, lipsa acestor criterii nefiind de natură să conducă la nerealizarea indicatorilor Proiectului.

Prin urmare, în mod corect a fost aplicată corecția financiară ca urmare a existenței criteriilor de selecție discriminatorii în documentația de atribuire.

Față de împrejurările de fapt și de drept expuse, Înalta Curte constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale la situația de fapt ce rezultă din probatoriul administrat, motiv pentru care nu se impune casarea sentinței recurate.

În baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va menține ca legală și temeinică sentința instanței de fond, urmând să respingă ca nefondate recursurile declarate de reclamanta Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu și de pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile formulate de reclamanta Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu și de pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene împotriva sentinței nr. 79 din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Alba Iulia – secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2021.