ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2065/2021

Ședința publică din data de 12 octombrie 2021

Asupra cererii de recurs, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 01.02.2019, pe rolul Tribunalului Olt – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2019, reclamanta A. S.A. a chemat în judecată pe pârâta B. S.R.L., solicitând instanței să constate încetarea contractului de vânzare-cumpărare nr. x/2014 prin denunțare unilaterală cu consecința restituirii prestațiilor executate de către reclamantă, obligarea pârâtei la restituirea sumei de 1.019.985 RON reprezentând avansul achitat de reclamantă conform contractului de vânzare-cumpărare nr. x/2014, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința nr. 277 din 14 mai 2019, pronunțată de Tribunalul Olt – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019, s-a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată prin întâmpinare, s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de pe reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., s-a constatat încetat contractul de vânzare-cumpărare nr. x/2014, prin denunțare unilaterală și a fost obligată pârâta la restituirea sumei de 1.019.985 RON, reprezentând avansul achitat de către reclamantă și la plata taxei judiciare de timbru către reclamantă, cu titlul de cheltuieli de judecată, în cuantum de 14.311 RON.

Împotriva acestei soluții, a declarat apel pârâta B. S.R.L., care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Craiova, secția a II-a civilă, la 08.08.2019.

Prin decizia nr. 806/2019 din 16 octombrie 2019, Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă a respins apelul declarat de pârâta B. S.R.L. împotriva sentinței nr. 277 din 14 mai 2019 pronunțate de Tribunalul Olt –Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu reclamanta S.C. A. S.A., ca nefondat și a obligat apelanta către intimată la plata sumei de 5.892 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta B. S.R.L., prin care a solicitat admiterea căii de atac, casarea deciziei recurate și a sentinței, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Intimata-reclamantă A. S.A. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității căii de atac, iar pe fondul recursului a solicitat respingerea ca nefondat.

La 10 septembrie 2020, recurenta-pârâtă B. S.R.L. a depus la dosar o convenție de tranzacție încheiată cu intimata-reclamantă A. S.A., autentificată sub nr. x/18.08.2020 de BNP C., solicitând instanței de recurs să ia act de renunțarea la dreptul pretins, să anuleze hotărârile pronunțate în cauză și să respingă cererea pe fond, atașând în acest sens declarația directorului general al reclamantei A. S.A. autentificată sub nr. x/18.08.2020 de BNP C..

Prin încheierea de ședință din data de 15 septembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ. a fost suspendată judecata cauzei, având în vedere lipsa nejustificată a părților la strigarea pricinii, precum și faptul că nu au formulat cerere de judecare în lipsă.

Prin referatul întocmit la data de 17 iunie 2021 de către grefa secției a II-a Civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având în vedere că de la data suspendării a trecut o perioadă mai mare de 6 luni, s-a propus fixarea unui termen de judecată pentru discutarea perimării.

Verificând incidența în prezenta cauză a sancțiunii perimării, Înalta Curte constată că această excepție este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Buna administrare a justiției impune ca actele de procedură să fie îndeplinite cu respectarea condițiilor legale, inclusiv în ce privește respectarea termenelor stabilite de lege sau de judecător.

Potrivit art. 416 alin. (1) și (2) din noul C. proc. civ., "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni.

(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță."

Perimarea este sancțiunea procedurală care intervine în cazul în care nu este respectată cerința de a exista continuitate între actele de procedură și constă în stingerea procesului în faza în care acesta se găsește, din cauza rămânerii lui în nelucrare, din vina părților.

Perimarea, pe lângă rolul sancționator, are și natura unei prezumții de desistare, care reiese din lipsa de stăruință a părților în soluționarea cauzei.

Termenul de perimare de 6 luni începe să curgă de la data ultimului act de procedură, care nu a mai fost urmat, din vina părților, de alte acte de procedură, în scopul continuării judecării cauzei.

Norma juridică cuprinsă în art. 411 alin. (1) din C. proc. civ. este de ordine publică, astfel încât, dacă sunt întrunite cerințele acestui text legal, instanța trebuie să suspende judecata, fără a mai efectua vreun alt act de procedură din oficiu în vederea reluării judecării cauzei, cererea de redeschidere putând fi efectuată de una din părți, potrivit art. 415 pt. 1 C. proc. civ.

Totodată, fiind o sancțiune procedurală, perimarea operează de drept, instanța putând să constate perimarea și din oficiu, astfel cum reiese și din dispozițiile art. 420 alin. (1) din C. proc. civ.

În raport de dispozițiile art. 416 alin. (2) din C. proc. civ., "termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță."

Ultimul act de procedură îndeplinit în cauză, în sensul art. 416 alin. (2) din C. proc. civ. este din data de 15 septembrie 2020, data suspendării judecării cauzei, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., pentru lipsa părților.

În aplicarea dispozițiilor art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., de la acest moment a început să curgă termenul de perimare de 6 luni.

În cauză, dosarul a rămas în nelucrare începând de la 15 septembrie 2020, data suspendării judecării cauzei, până la acest termen, când cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, în vederea verificării îndeplinirii condițiilor perimării prevăzute de art. 416 C. proc. civ., perioadă în care, părțile nu au solicitat reluarea judecății.

Astfel, Înalta Curte constată că sunt întrunite cerințele perimării, respectiv procesul a rămas în nelucrare în termenul prevăzut de lege; rămânerea în nelucrare este urmarea culpei părților; nu a intervenit o cauză de întrerupere sau de suspendare a termenului de perimare în condițiile art. 417-418 C. proc. civ. nu există o altă cauză de stingere a procesului în absența solicitării judecării cauzei în lipsă potrivit art. 223 alin. (3) teza finală C. proc. civ., neputându-se da curs anterior actului de dispoziție privind renunțarea la drept.

Față de caracterul imperativ al dispozițiilor art. 420 din C. proc. civ., instanța este obligată să constate cu prioritate, potrivit art. 248 C. proc. civ., perimarea căii extraordinare de atac.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) raportat la art. 416 coroborat cu art. 420 C. proc. civ., Înalta Curte va constata perimat recursul declarat de pârâta B. S.R.L. împotriva deciziei nr. 806/2019 din 16 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de pârâta B. S.R.L. împotriva deciziei nr. 806/2019 din 16 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

Cu recurs în 5 zile de la pronunțare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 octombrie 2021.