ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 23.06.2021

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1612/2021

HOTĂRÂRE
23.06.2021
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1612/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 23 iunie 2021

Deliberând asupra contestației în anulare, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 428 din 18 februarie 2021 Înalta Curte de Casație și Justiție – secția a II-a Civilă, constituită în complet de filtru, a respins ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 1464/2020 din 1 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești – secția I Civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. B. S.R.L..

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare A., invocând ca temei de drept art. 503 alin. (3) din C. proc. civ.

Examinând contestația în anulare în raport de excepția inadmisibilității, a cărei analiză este prioritară în respectarea dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a admite excepția, pentru următoarele considerente:

Contestația în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare și nesuspensivă de executare, prin care se cere instanței ce a pronunțat hotărârea atacată, în cazurile și condițiile prevăzute de lege, să își anuleze propria hotărâre și să procedeze la o nouă judecată.

Art. 503 alin. (1) C. proc. civ. prevede că hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

Totodată, conform dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 și 4 C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale sau când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia din recursurile declarate în cauză.

Din analiza coroborată a dispozițiilor legale anterior evocate rezultă că obiectul contestației în anulare îl formează numai hotărârile judecătorești definitive.

Potrivit art. 493 alin. (5) teza I C. proc. civ., "în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă (...) anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac".

Textul de lege anterior evocat stabilește că nu sunt supuse niciunei căi de atac hotărârile pronunțate de instanța supremă, în complet de filtru, prin care recursul este anulat sau respins, pentru neîndeplinirea unei cerințe formale sau de admisibilitate.

Nefiind supusă niciunei căi de atac, rezultă că hotărârea instanței de recurs pronunțată în complet de filtru, conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ., nu poate forma obiectul căilor de atac de reformare sau de retractare.

Prin raportare la aceste considerații, instanța supremă constată că prin decizia nr. 428 din 18 februarie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție – secția a II-a Civilă respins ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 1464/2020 din 1 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești – secția I Civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. B. S.R.L..

Fiind atacată o hotărâre pronunțată de Înalta Curte în complet de filtru, rezultă că această hotărâre nu este supusă niciunei căi de atac, conform art. 493 alin. (5) teza I C. proc. civ., nefiind susceptibilă de a fi atacată pe calea contestației în anulare.

Or, recunoașterea unei căi extraordinare de atac în alte situații și pentru alte motive decât cele prevăzute de legea procesual civilă ar constitui o încălcare a principiului legalității căilor de atac prevăzut de art. 457 C. proc. civ., precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii consacrat de art. 16 din Constituția României, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 493 alin. (5) teza I C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 428 din 18 februarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția a II-a Civilă, ca inadmisibilă.

Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 428 din 18 februarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția a II-a Civilă, în dosarul nr. x/2018.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 iunie 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-03-23
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 613/2022
Curte de Casație și Justiție Prin decizia nr. 27 din 19 ianuarie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 2524 din 2 iu
ÎCCJ 2021-04-21
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1064/2021
Ședința publică din data de 21 aprilie 2021 Deliberând asupra contestației în anulare, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin decizia nr. 2595 din 15 decembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație
ÎCCJ 2021-04-06
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 880/2021
Ședința publică din data de 6 aprilie 2021 Deliberând asupra contestației în anulare, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: La data de 04 februarie 2021, a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casației
ÎCCJ 2021-05-27
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1207/2021
ești, secția I civilă în dosarul nr. x/2015, este o hotărâre prin care a fost soluționat un recurs, fiind, din această perspectivă, o hotărâre definitivă, nesusceptibilă de a fi reformată în calea de atac a recursului. Astfel, recursul decl
ÎCCJ 2022-03-09
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 569/2022
anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, ce poate fi exercitată doar pentru ipotezele expres determinate prin dispozițiile art. 503 alin. (1) și (2) C. proc. civ., simpla nemulțumire a părții cu privire la soluția pronunțată
Sursă