ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.02.2024

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 932/2024

HOTĂRÂRE
15.02.2024
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 932/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 15 februarie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

Prin cererea înregistrată la data de 16.03.2023 pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul General al Guvernului pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea Ordinului nr. 209/23.03.2023, reîncadrarea în funcția contractuală de conducere de director gradul II, remunerarea la nivelul veniturilor anterior datei de 23.02.2023, în raport cu această funcție, plata drepturilor salariale începând cu data de 23.02.2023, indexate și actualizate la momentul plății acestora.

Prin sentința nr. 4531 din data de 6 septembrie 2023 Tribunalul București, secția VIII conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul General al Guvernului, în favoarea Curții de apel București, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, instanța a apreciat că ordinul contestat este un act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004, competența de a soluționa cererea de chemare în judecată revine instanței de contencios administrativ și, având în vedere calitatea pârâtului de autoritate publică centrală, a reținut incidența dispozițiilor art. 10 alin. (1) teza a II-a din actul normativ menționat.

Prin sentința nr. 1597 din data de 3 noiembrie 2023 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul General al Guvernului în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în vederea soluționării conflictului negativ de competență, constatând suspendată de drept judecata până la soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că litigiului este duvernat de dispozițiile Codului muncii, întrucât între părți există un contract individual de muncă, iar prin actul contestat angajatorul a modificat cel puțin parțial o parte dintre prevederile/clauzele contractului. Prin urmare, nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 554/2004, câtă vreme nu este contestat un act administrativ, ci un act specific de dreptul muncii referitor la executarea raporturilor juridice de muncă existente între părți.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 și 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii:

Demersul judiciar inițiat de reclamantul A., astfel cum s-a expus la punctul 1 al prezentei hotărâri, vizează anularea Ordinului nr. 209/23.03.2023 emis de pârâtul Secretariatul General al Guvernului, reîncadrarea în funcția contractuală de conducere, remunerarea la nivelul veniturilor anterior datei de 23.02.2023 în raport cu această funcție, plata drepturilor salariale cuvenite începând cu aceeași dată.

Potrivit definiției din cuprinsul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ este "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice."

Prin ordinul contestat în prezenta cauză s-a stabilit că, începând cu data de 23.02.2023, reclamantul își desfășoară activitatea în cadrul Secretariatului General al Guvernului - Direcția tehnologia informației, digitalizare și administrativ, în funcția de conducere de director adjunct, ca urmare a reorganizării instituției. Același ordin reglementează drepturile salariale cuvenite, modul de calcul al acestora, având anexată și fișa postului.

Astfel, deși este emis de către pârâtul Secretariatul General al Guvernului și este semnat de Secretarul General al Guvernului, ordinul nr. 209/23.03.2023 nu este emis de autoritatea publică în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii. De asemenea, acesta nu dă naștere, nu modifică și nu stinge raporturi juridice de drept administrativ, câtă vreme vreme cuprinde doar dispoziții referitoare la raportul de muncă al domnului A. cu Secretariatul General al Guvernului.

În acest context, pentru stabilirea instanței competente prezintă relevanță natura juridică a relațiilor sociale reglementate prin ordinul contestat, dat fiind faptul că, în exercitarea atribuțiilor lor, instituțiile și autoritățile publice emit acte care reglementează o varietate largă de raporturi juridice, nu doar de drept administrativ, ci și de dreptul muncii, de drept civil etc.

Prin urmare, având în vedere funcția contractuală de conducere a persoanei vizate de ordinul contestat și dispozițiile referitoare la raportul de muncă al acesteia, Înalta Curte reține aplicabilitatea prevederilor specifice legislației muncii, art. 266 - 269 din Codul muncii.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul General al Guvernului, în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 15 februarie 2024.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-02-23
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1049/2023
Ședința publică din data de 23 februarie 2023 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul T
ÎCCJ 2024-04-10
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2068/2024
Ședința publică din data de 10 aprilie 2024 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalu
ÎCCJ 2024-10-03
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4326/2024
nr. x/2023. La data de 23.02.2024 pârâtul Senatul României a depus note scrise, prin care a invocat excepția rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată. Prin sentința civilă nr. 2151/01.04.2024, Tribunalul București, secția a VI
ÎCCJ 2024-09-19
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4006/2024
Ședința publică din data de 19 septembrie 2024 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate Prin acțiunea înregistra
ÎCCJ 2022-05-11
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2616/2022
Ședința publică din data de 11 mai 2022 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei 1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalul
Sursă