ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.02.2023

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 892/2023

HOTĂRÂRE
21.02.2023
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 892/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 21 februarie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați – secția contencios administrativ și fiscal, la data de 12 august 2020, reclamantul Inspectoratul Școlar Județean Bihor în contradictoriu cu pârâții Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman (OI POCU - MEC), Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Direcția Generala Autoritatea de Management pentru programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSTDRU), a solicitat anularea în totalitate a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului Convergență încheiat nr. 1297/SJCSN din data de 12.02.2020 privind proiectul formarea profesorilor de matematică și științe în societatea cunoașterii- x cod SMIS 21891 și anularea Deciziei de soluționare a contestației depuse de către Inspectoratul Școlar Județean Bihor împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor înregistrate cu numerele de mai sus.

A chemat în garanție pe chematul în garanție S.C. A. S.A..

Prin sentința nr. 27/CA/2021 din 17 martie 2021 Curtea de Apel Oradea – secția de contencios administrativ și fiscal a decis următoarele:

A respins acțiunea formulată de reclamantul Inspectoratul Școlar Județean Bihor, cu sediul în Oradea, județul Bihor în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman (OI POCU) cu sediul în București.

A anulat cererea de chemare în garanție formulată de reclamantul Inspectoratul Școlar Județean Bihor, împotriva chematei în garanție S.C. A. S.A. – având CUI x și Jx, cu sediul în București.

A respins cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman, împotriva chematei în garanție Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" - AMPOSDRU - București.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul Inspectoratul Școlar Județean Bihor prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și în rejudecarea cauzei să se admită cererea de chemare în judecată.

În susținerea cererii de recurs, recurentul-reclamant arată că instanța de fond a aplicat și interpretat în mod greșit prevederile art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009.

Arată recurentul că i se impută, în calitate de beneficiar, că "nu a respectat aceste prevederi legale" și cum că "la momentul selectării partenerului privat S.C. A. S.A. nu a derulat o procedură de selecție transparentă și nediscriminatorie."

Or, atât instanța cât și organul de control OIPOCU a impus această procedura de selecție legată de un formalism care nu era în vigoare la momentul selectării partenerului S.C. A. S.A..

Selecția partenerului privat din proiect a fost făcută, dar nu după formalismul impus prin OMFP nr. 2548/15.09.2009 -Normele metodologice la O.U.G. nr. 64/2009.

Aceste Norme Metodologice au fost publicate ulterior încheierii Acordului de Parteneriat și au intrat în vigoare ulterior încheierii Acordului de Parteneriat, respectiv în data de 15.09.2009.

La momentul selectării partenerului S.C. A. S.A., conducerea Inspectoratului Școlar, ținând seama de ofertele de pe piață de la acel momentul, de obiectul activității S.C. A. și de asumarea de către acesta de a gestiona o asemenea platformă informatică de formare a câtorva mii de cadre didactice, de dotarea tehnică necesară derulării și implementării unei asemenea activități de suport informatic pentru formarea cadrelor didactice, a parcurs toate aceste proceduri de selectare a partenerului privat S.C. A. S.A..

Pentru faptul că ele nu au îmbrăcat o formă concretă s-a declarat ca și cheltuială neeligibilă tot bugetul acestui partener, ceea ce apreciează recurentul că este nelegal.

Cererea de finanțare, inclusiv partenerii propuși și indicați că vor face parte din echipa de proiect a fost verificată de către autoritățile competente și nu s-a cerut nici un formalism de selectare a partenerilor proiectului.

Cererile de finanțare depuse de recurent în parteneriat cu A. S.A. au fost verificate și aprobate de Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice ("OIR POSDRU-MEN").

Verificarea cererilor de finanțare de către OIR POSDRU-MEN a implicat expres verificarea eligibilității partenerilor alături de verificarea solicitantului și a proiectului, și, în legătură cu niciunul dintre aspecte Organismul Intermediar nu a semnalat existența vreunei neregularități legale.

Normele Metodologice au prevăzut o procedură, un formalism de selecție a partenerilor, dar acestea nu au fost aplicabile Proiectului deoarece nu fuseseră date publicării la momentul selectării partenerului A. S.A. de către reciurent.

Ulterior selectării de către ISJ Bihor a lui A. S.A. în calitate de partener, selecție realizată exclusiv în baza Ghidului 2007-2013 și a O.U.G. nr. 64/2009, și ulterior încheierii Acordurilor de Parteneriat (10.09.2009), la data de 15.09.2009, s-a publicat Ordinul 2548/2009 pentru aprobarea Normelor Metodologice la O.U.G. nr. 64/2009 cu trei luni mai târziu decât termenul stabilit prin O.U.G. nr. 64/2009 prin care se reglementa, printre altele, modul de derulare a procedurilor de selecție a partenerilor privați menționate la art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009.

La data de 15.09.2009 (n.n. Ghidul solicitantului condiții specifice caii 87 fiind publicat din luna Mai 2009 iar competiția de proiecte fiind deschisă din data de 09.05.2009), Inspectoratul Școlar Județean Bihor și partenerii semnaseră Acordurile de parteneriat, iar Cererile de finanțare erau transmise spre evaluare în sistemul B..

Intimatul-pârât Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman, intimații-chemați în garanție Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene) și S.C. A. S.A. au depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Intimatul-pârât Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman a invocat excepția inadmisibilității acțiunii în cuprinsul întâmpinare.

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.

Susținerile referitoare la inadmisibilitatea acțiunii, motivat de faptul că obiectul cererii de chemare în judecată, prin care reclamanta solicită instanței anularea Deciziei nr. x/10.06.2020 și anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare (PVC) nr. 1297/SJCSN/12.02.2020, nu se circumscriu prevederilor imperative ale art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, normă specială, deci derogatorie de la cadrul general instituit de Legea nr. 554/2004, sunt nefondate.

Potrivit dispozițiilor art. 21 alin. (19) și (20) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale, procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare constituie titlu de creanță și este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Dispozițiile O.U.G. nr. 66/2011 reglementează o procedură administrativă prealabilă obligatorie de contestare a titlurilor de creanță emise pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit ca urmare a unor nereguli și de soluționare a contestațiilor administrative împotriva titlurilor de creanță. Autoritatea publică emitentă a titlului de creanță se pronunță prin decizie asupra contestației, iar decizia de soluționare a contestației, potrivit art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011, este definitivă în sistemul căilor administrative de atac și poate fi atacată de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Nu conduce la inadmisibilitatea acțiunii faptul că prin cererea de chemare în judecată nu sunt aduse critici deciziei pronunțate în soluționarea contestației administrative, fiind formulate critici doar cu privire la procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, acesta fiind actul administrativ prin care se stabilește cuantumul creanței bugetare stabilite în urma constatărilor și care cuprinde motivele de fapt și temeiul de drept.

Cu titlu preliminar, Înalta Curte constată că deși reclamantul invocă și motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., nu formulează critici concrete și nu aduce argumente în susținerea acestui motiv de casare, criticile formulate de recurenta reclamantă fiind formulate exclusiv în susținerea cazului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., urmând a fi analizate din această perspectivă.

În ceea ce privește cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că invocarea acestor prevederi a fost făcută strict formal, întrucât recurentul reclamant nu a prezentat nicio critică ce poate fi subsumată acestui motiv de nelegalitate, respectiv nu a prezentat argumente privitoare la lipsa motivelor pe care se întemeiază hotărârea ori la prezentarea unor considerente contradictorii ori străine de natura cauzei.

Înalta Curte apreciază că argumentele recurentului reclamant vizând pretinsa încălcare sau greșita aplicare de către instanța de fond a normelor de drept material nu sunt întemeiate.

Reclamantul Inspectoratul Școlar Județean Bihor a realizat proiectul x "Formarea continuă a profesorilor de matematică și științe în societatea cunoașterii în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București în calitate de partener național 1, S.C. A. S.A. în calitate de partener național 2 și Tehne – Centrul pentru Dezvoltare și Inovare în Educație în calitate de partener național nr. 3. Pe parcursul derulării proiectului au fost solicitate la rambursare și plătite cheltuielile efectuate pentru implementarea proiectului, inclusiv cheltuielile efectuate de partenerul A. S.A..

În conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011, în baza aspectelor semnalate în Raportul Curții Europene de Conturi - DAS 2014, Scrisoarea de management nr. 60650/AP/17.03.2017 privind rezultatele preliminare ale auditului de închidere pentru POSDRU, recurentul pârât OIPOCU - MEC, în calitate de organism intermediar cu competențe delegate în gestionarea fondurilor europene, a procedat la efectuarea unor verificări asupra aspectelor semnalate în cadrul suspiciunii de neregulă nr. x/24.03.2017, în baza verificărilor derulate de către Curtea de Conturi Europeană, asupra cheltuielilor solicitate în declarațiile de plată făcute de statul român către Comisie.

Prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. PVC nr. 1297/SJCSN/12.02.2020, OIPOCU-MEC a stabilit în sarcina Inspectoratul Școlar Județean Bihor, în calitate de beneficiar al proiectului x "Formarea continuă a profesorilor de matematică și științe în societatea cunoașterii ", cod SMIS 21891, o creanță bugetară în valoare de 4.998.591,91 RON, valoare care reprezintă în totalitate contribuție din fonduri UE.

S-a constatat neeligibilitatea cheltuielilor aferente contractului pentru nerespectarea prevederilor art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, potrivit căruia, "Pentru implementarea proiectelor prevăzute la art. 23, autoritățile sau instituțiile finanțate din fonduri publice pot stabili parteneriate cu entități din sectorul privat, numai prin aplicarea unei proceduri transparente și nediscriminatorii privind alegerea partenerilor din sectorul privat", motivat de faptul că beneficiarul nu a făcut dovada derulării unei proceduri de selecție transparente și nediscriminatorie, la momentul selectării partenerului privat S.C. A. S.A., faptele reținute constituind neregulă în sensul prevederilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările și completările ulterioare.

S-a reținut faptul că reclamantul, prin adresa nr. x/20.11.2017, în urma verificărilor efectuate, a comunicat că realizarea parteneriatului pentru implementarea proiectelor POSDRU s-a făcut conform legislației aplicabile și în vigoare pentru depunerea cererilor de finanțare. Pentru proiectele depuse ânaiante de data de 15.09.2009 nu sunt aplicabile dispozițiile art. 24 din O.G. nr. 64/2009.

Contestația formulată de reclamant împotriva procesului-verbal de constatare menționat a fost respinsă prin Decizia nr. x/10.06.2020 de soluționare a contestației.

Împotriva Deciziei nr. x/10.06.2020 și a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. PVC nr. 1297/SJCSN/12.02.2020, reclamantul a formulat acțiune în anulare respinsă prin sentința recurată.

Instanța de fond a constatat că sunt nefondate motivele de nelegalitate invocate de reclamantă privind faptul că art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009 nu poate constitui temei pentru declararea ca neeligibile a cheltuielilor efectuate de partenerul A., dat fiind faptul că modul de interpretare a art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009 a fost definit prin art. 31 alin. (6) din Ordinul MFP nr. 2548/2009 privind normele de aplicare ale O.U.G. nr. 64/2009, ulterior încheierii de către reclamant a Acordului de parteneriat cu partenerul A..

Înalta Curte constată că susținerile recurentului reclamanat sunt nefondate. Prin contractul de finanțare, beneficiarul s-a obligat "(1) (...) să asigure managementul și implementarea proiectului în concordanță cu prevederile acestui contract, ale legislației comunitare și naționale și cu instrucțiunile emise de AMPOSDRU, cu maximum de profesionalism, eficiență și în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu. 4) (...) să respecte prevederile cuprinse în cererea de finanțare și să asigure conformitatea cu legislația și politicile Uniunii Europene și naționale, în special cele privind achizițiile publice, egalitatea de șanse și nediscriminarea, informarea și publicitatea, concurența loială, dezvoltarea durabilă și ajutorul de stat, acolo unde este cazul" (articolul 9), în conformitate cu legislația comunitară și națională în vigoare (articolele 1 și 15)

De asemenea, prin contractul de finanțare părțile au stabilit că eligibilitatea sumelor proiectului se stabilește în condițiile stabilite de "Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare, de Ordinul comun al ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului economiei și finanțelor nr. 3/185/2008 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin POSDRU, cu modificările și completările ulterioare, de Ghidul Solicitantului, de prezentul contract, de instrucțiunile AMPOSDRU, precum și de alte dispoziții legale aplicabile" (articolul 4).

Înțelesul noțiunii de neregulă în executarea contractului de finanțare a fost stabilit, astfel cum invocă recurentul, prin chiar contractul de finanțare, în sensul că "(1) Prin "neregulă" se înțelege orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, precum și orice nerespectare a prevederilor Contractului de finanțare și a legislației comunitare și naționale în domeniu, rezultată dintr-o acțiune sau omisiune a Beneficiarului care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunității Europene, bugetelor administrate de aceasta ori în numele acesteia sau a bugetelor din care provine finanțarea publică națională. (2) Constatarea neregulilor și recuperarea sumelor plătite necorespunzător se realizează conform prevederilor legale în domeniu, respectiv Ordonanța Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările și completările ulterioare, și a Hotărârii Guvernului nr. 1306/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 79/2003" (articolul 11).

În mod corect i s-a solicitat beneficiarului dovada derulării oricărui tip de procedură de selectie, astfel cum este prevăzut în actul normativ de bază, O.U.G. nr. 64/2009, art. 23-24, și nu dovada respectării procedurii de selecție prevăzute de normele de aplicare ale acestuia, Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 2548/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, fiind neîntemeiată invocarea acestuia pentru anularea actelor administrative.

Este greșit raționamentul recurentului în sensul că întrucât prin art. 26 din O.U.G. nr. 64/2009 legiuitorul a stabilit că în 10 zile de la data intrării în vigoare a acesteia se vor emite norme de aplicare ale acesteia, fapt transpus cu întârziere prin O.M.F.P. nr. 2548/2009, așadar cadrul legal care definea alegerea corectă a partenerilor a fost reglementat abia ulterior alegerii de către reclamantă a partenerului A. și subsecvent încheierii acordului de parteneriat cu acesta, reclamantul nu poate fi sancționat pentru nerespectarea unor dispoziții care nu erau în vigoare la momentul încheierii contractului de parteneriat, respectiv nerespectarea unei proceduri transparente si nediscriminatorii în alegerea partenerului.

Argumentele recurentului în sensul că alegerea partenerului de proiect A. S.A. a fost determinată pe motiv că la momentul încheierii parteneriatului nu fuseseră publicate normele metodologice, potrivit prevederilor Ghidului Solicitantului - Condiții Specifice, în vigoare la data încheierii acordului de parteneriat, Condițiile specifice pentru cererile de propuneri de proiecte nr. (...) 87 Profesioniști în educație " (...), Capitolul 3 "Criterii de eligibilitate", subcapitolul 3.1. Flexibilitatea solicitanților și a partenerilor, pentru verificarea eligibilității solicitanților și a partenerilor acestora, care prevăd că "Partenerii reprezintă organizații similare categoriilor de beneficiari eligibili și desfășoară activități relevante pentru domeniul proiectului sau demonstrează că în obiectul de activitate al instituției pe care o reprezintă se află și activitatea/activitățile din cadrul proiectului pentru care au rol de parteneri.", sunt, de asemenea, eronate.

Este corect faptul că O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 413 din 17 iunie 2009, art. 25 prevedea că "Aspectele legale, financiare și de altă natură privind proiectele implementate în parteneriat, finanțate în cadrul programelor operaționale pentru obiectivul convergență, vor fi reglementate prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență", iar potrivit art. 26, "În termen de 10 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, prin ordin al ministrului finanțelor publice, se aprobă normele metodologice de aplicare."

Contrar acestor dispoziții, într-adevăr, Normele metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 64/2009 au fost aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 2548/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 619 din 15 septembrie 2009, în timp ce Acordul de parteneriat între reclamantă și partenerul A., în vederea obținerii finanțării nerambursabile pentru proiect, a fost încheiat la data de 10.09.2009, anterior publicării normelor metodologice de aplicare, O.M.F.P. nr. 2548/2009. Acesta a prevăzut, prin art. 31 alin. (6), faptul că "Prevederile art. 24 din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 64/2009 se consideră îndeplinite dacă: a)liderul face dovada îndeplinirii prevederilor alin. (5) prin intermediul canalelor media cu acoperire națională sau prin internet și demonstrează că a ales partenerii dintre entitățile private care au răspuns anunțului public, în cazul parteneriatelor stabilite cu entități din sectorul privat înregistrate fiscal în România; b) liderul face dovada că partenerii au fost selectați dintre organizațiile care au domenii de activitate în concordanță cu obiectivele specifice ale proiectului, în cazul parteneriatelor stabilite cu entități din sectorul privat înregistrate fiscal în alte state membre ale Uniunii Europene."

Reclamantul nu a fost sancționat, însă, pentru nerespectarea dispozițiilor art. 31 alin. (6) din O.U.G. nr. 64/2009, prin actele contestate fiind reținut faptul că normele metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 64/2009 au intrat în vigoare la data de 15.09.2009, după data limită de încărcare în sistemul B. a cererii de finanțare (07.09.2009) și după data la care a fost semnat și înregistrat Acordul de parteneriat 781/10.09.2009.

Neeligibilitatea cheltuielilor validate anterior pentru implementarea proiectelor s-a constatat pentru nerespectarea prevederilor art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009, motivat de faptul că, la momentul selectării partenerului privat S.C. A. S.A., beneficiarul nu a făcut dovada derulării unei proceduri de selecție transparență și nediscriminatorie.

Conform prevederilor art. 23 din O.U.G. nr. 64/2009, "Proiectele finanțate din instrumente structurale în cadrul programelor operaționale pentru obiectivul convergență pot avea ca beneficiari parteneriate compuse din două sau mai multe entități cu personalitate juridică, înregistrate în România și/sau în statele membre ale Uniunii Europene, cu condiția desemnării ca lider al parteneriatului a unei entități înregistrate fiscal în România, excepție făcând proiectele pentru care beneficiar este o grupare europeană de cooperare teritorială", iar art. 24 prevede că "Pentru implementarea proiectelor prevăzute la art. 23, autoritățile sau instituțiile finanțate din fonduri publice pot stabili parteneriate cu entități din sectorul privat, numai prin aplicarea unei proceduri transparente și nediscriminatorii privind alegerea partenerilor din sectorul privat."

Art. 24 prevede posibilitatea autorităților/instituțiilor finanțate din fonduri publice de a stabili parteneriate cu entități din sectorul privat, dar stabilește obligativitatea de a derula o procedură transparentă și nediscriminatorie la selectarea partenerilor din sectorul privat.

Aceste dispoziții, a căror nerespectare s-a constatat prin procesul-verbal contestat, prevăd imperativ aplicarea unei proceduri transparente și nediscriminatorii în alegerea partenerilor din sectorul privat, impunând, așadar, obligativitatea aplicării procedurii. Pentru încălcarea acestora a fost constatată neeligibilitatea cheltuielilor, întrucât reclamantul nu a făcut dovada derulării unei proceduri de selecție, transparente și nediscriminatorii, din care să rezulte potențialii parteneri avuți în vedere în etapa de selecție, modul în care a efectuat analiza acestora în etapa de selecție, modalitatea de selectare a partenerului în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse și realizării indicatorilor asumați.

Lipsa normelor metodologice de aplicare a dispozițiilor art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009 nu determină inaplicabilitatea acestora și nu justifică neaplicarea dispozițiilor care stabileau imperativ selectarea partenerilor din sectorul privat prin derularea unei proceduri transparente și nediscriminatorii.

În raport de cele reținute, actele administrative sunt legale, întrucât se confirmă neregula, în sensul dispozițiilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările și completările ulterioare, care definesc neregula ca reprezentând "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile legale naționale și/sau comunitare, precum și cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziții, care prejudiciază bugetul general al Comunității Europene și/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum și bugetele din care provine cofinanțarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită", art. 1 alin. (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene, potrivit căruia constituie abatere orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar, ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităților sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităților, fie prin cheltuieli nejustificate, și art. 2 pct. 7 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, potrivit căruia "neregularitate" înseamnă orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.

Aprobarea cererii de finanțare, validarea și plata unei cheltuieli nu sunt de natură să împiedice constatarea unei nereguli. Chiar în situația în care sumele reprezentând contribuția UE și cele de la bugetul statului au fost încasate deja de beneficiar, autoritățile competente sunt obligate să își exercite activitatea de control asupra modului de utilizare a acestor fonduri, în situațiile în care nu sunt respectate condițiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale și comunitare în vigoare și să recupereze sumelee reprezentând creanțe bugetare rezultate din nereguli. Curtea de Justiție a Comunității Europene a stabilit în jurisprudența sa că producerea unor nereguli, abateri sau fraude, produce un prejudiciu bugetului UE, iar statele membre au obligația de a solicita de la beneficiar restituirea fondurilor utilizate necorespunzător, regula fiind ca orice abatere să conducă la retragerea avantajului obținut nejustificat (Hotărârea din 15 septembrie 2005, Irlanda împotriva Comisiei Comunităților Europene, C-199/03).

Pentru toate aceste motive, Înalta Curte constată că sentința recurată, prin care a fost respinsă acțiunea formulată de reclamant, este legală, nefiind întemeiate motivele de nelegalitate a actelor administrative emise de pârâtă, raportat la dispozițiile legale incidente în materia constatării și sancționării neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene.

Soluția instanței de recurs

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge excepția inadmisibilității acțiunii invocată de intimatul pârât Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman.

Totodată, nefiind incident motivul de casare invocat de recurentul reclamant, prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ și art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul Inspectoratul Școlar Județean Bihor împotriva sentinței nr. 27/CA/2021 din 17 martie 2021 a Curții de Apel Oradea – secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Respinge excepția inadmisibilității acțiunii invocată de intimatul pârât Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman.

Respinge recursul declarat de reclamantul Inspectoratul Școlar Județean Bihor împotriva sentinței nr. 27/CA/2021 din 17 martie 2021 a Curții de Apel Oradea – secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 21 februarie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-04-22
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2652/2021
Ședința publică din data de 22 aprilie 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții
ÎCCJ 2022-02-02
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 579/2022
Ședința publică din data de 2 februarie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel S
ÎCCJ 2024-06-19
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1405/2024
de judecată în ambele instanțe. Intimatul Consiliul Județean Bihor prin președinte a depus, odată cu întâmpinarea, apel incident și apel provocat. Pe calea apelului incident a solicitat schimbarea în parte a sentinței apelate, în ceea ce pr
ÎCCJ 2022-10-27
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4990/2022
Ședința publică din data de 27 octombrie 2022 Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Cererea de chemare în judecată 1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la nr. x/2020 pe rolul
ÎCCJ 2022-09-27
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4196/2022
Ședința publică din data de 27 septembrie 2022 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Cu
Sursă