ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 579/2022

Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2020, reclamantul Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației și Cercetării - Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman, a solicitat admiterea contestației împotriva Deciziei nr. O1/1339/ES/29.05.2020 privind soluționarea contestației înregistrată la Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației și Cercetării cu nr. x/06.03.2020, privind proiectul x - Cod SMIS 22487 și anularea procesului-verbal nr. x/A./14.02.2020 de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență, emis de Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației și Cercetării, ca fiind netemeinic și nelegal.

Hotărârea primei instanțe. Prin sentința nr. 115 din data de 17.11.2020, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea având ca obiect "anulare act administrativ fiscal", formulată de reclamantul Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației și Cercetării - Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman și chematul în garanție Ministerul Fondurilor Europene - AMPOSDRU București, ca nefondată.

Cererea de recurs. Împotriva sentinței nr. 115 din data de 17.11.2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul Inspectoratul Școlar Județean Botoșani. În cuprinsul cererii de recurs recurentul-reclamant reia situația de fapt, fără a evidenția critici concrete cu privire la soluția pronunțată de către instanța de fond.

Apărările formulate în cauză. Intimatul-pârât Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. Intimatul-pârât Ministerul Educației-Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman (OI-POCU-MEC) a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului, întrucât motivele invocate nu se încadrează în niciunul dintre cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Procedura de soluționare a recursului. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 09 iunie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererilor de recurs la data de 02 februarie 2022, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția instanței de recurs Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va admite excepția nulității și va constata nul recursul declarat, pentru următoarele considerente: Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului în condițiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ. Instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. Din lecturarea susținerilor recurentului, nu se poate evidenția niciun element de nelegalitate a sentinței atacate care să se poată încadra în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ. Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ. Conform art. 488 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere pentru ipotezele prevăzute la pct. 1-8. Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare și dezvoltarea lor, condiția legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greșelilor anume imputate, o minimă expunere a criticii în fapt și în drept, arătarea probelor pe care se bazează. Textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar. Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 pct. 1-8. Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488. În practica judiciară s-a decis că simpla nemulțumire a unei părți sau a părților în litigiu față de hotărârea pronunțată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligația să-și întemeieze recursul pe cel puțin unul dintre motivele prevăzute de C. proc. civ. Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Motivele de recurs sunt instituite prin dispoziții procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situații ce nu au fost avute în vedere la legiferare, și trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de C. proc. civ. anterior în care motivele vizau și netemeinicia acesteia. Înalta Curte constată că recurentul nu a formulat nicio critică posibil a fi circumscrisă motivelor de nelegalitate prevăzute de textul legal, apte să conducă la casarea hotărârii recurate. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a admite excepția nulității și a constata nulitatea recursului declarat în prezenta cauză. PENTRU ACESTE MOTIVE,